• DESPRE ÎNSEMNĂTATEA SFINTEI SCRIPTURI



    Între cărtile de valoare universală, nemuritoare, cărti ce constituie mijloace majore de înăltare spirituala, Sfînta Scriptură, se situează pe primul loc.

    Ea exista de peste trei mii de ani, dar patina vremii nu i-a diminuat valoarea, utilitatea sau activitatea. Reinnoindu-si periodic vesmintul omenesc-limba-prin noi versiuni, ea isi vadeste de fiecare data fondul sublim, valorile sale imense culturale, pentru umanitate si cele mintuitoare pentru lumea crestina; caci ea contine deopotriva profunde valente spirituale omenesti, ca si un fond revelational absolut necesar pentru mintuirea crestinilor.

    De aceea, chiar printre cei care refuza sa accepte vreo dogma si nu cred in originea divina a Sfintei Scripturi sint multi care o citesc si studiaza din cauza problemelor ce se gasesc in ea referitor la fiinta umana si destinul sau, la rolul sau jucat in evolutia umanitatii si mai ales, a popoarelor si civilizatiei din Orientul Apropiat ca si pentru continutul sau artistico-literar. Pentru crestini ea este cartea fundamentala orentativa in materie de credinta, cartea de capatai, de instruire, inaltare si mingiiere sufleteasca.

    De aceea, in rindurile ce urmeaza ii vom releva importanta si valoarea ca opera culturala si mijloc de instruire si edificare sufleteasca pentru crestini, deoarece, fata de multimea mijloacelor de influenta culturala de astazi s-ar putea crede ca si-a pierdut din valoare si importanta.

    Sfinta Scriptura sau Biblia 1) , este cartea cea mai reprezentativa a omenirii. Ca valoare spirituala ea reprezinta experienta religioasa a unui popor, a unor personalitati exceptionale, - viata sociala, morala, legislativa si istorica: revelind si viata comunitatilor primitive crestine a unui popor precum si experienta religioasa a apostolilor, si invatatura Domnului Hristos. Este o carte veche. Totusi, cu toata vechimea ei, Sfinta Scriptura este superioara tuturor operelor similare atit religioase cit si profane. "Cind deschideti Biblia ca o simpla carte, spune un mare predicator francez, nu puteti rezista superioritatii caracterului sau si sa nu recunosti momentul de istorie, de legislatie, de morala si de elocventa cel mai surprinzator care este sub cer". 2)

    "La un mic popor obscur pe care-l dispretuiau celelalte natiuni, adauga acelasi autor, s-a gasit o carte care ar fi cel mai mare monument al spiritului uman, daca n-ar fi opera lui Dumnezeu si caruia dusmanii insisi au fost siliti sa-i aduca omagiu. Homer n-a egalat istoria vietii patriarhilor din Geneza. Pindar a ramas inferior sublimitatii profetilor; Thucidide si Tacit nu sint comparabili cu Moise, ca istorici; legile din Exod si din Levitic au lasat in urma lor legislatia lui Licurg si Numa; Socrate si Platon fusesera depasiti chiar inaintea scrierilor lui Solomon, care a transmis in Cintarea Cintarilor cel mai admirabil cintec de iubire divin si in Eclesiast imnul etern melancolic al umanitatii cazute. In sfirsit, Evangheliile, desavirsind doctrina acestei carti au pus pecetea unei frumuseti necunoscute inainte. Ele ramin inimitabile, neavind pe pamint, nici un termen de comparatie. 3)

    S-a obisnuit si se obisnuieste, indeosebi astazi, cind se redescopera marile valori ale civilizatiilor apuse, a se face comparatie si a se pune pe acelasi plan Sfinta Scriptura cu marile carti ale religiilor ce au existat odinioara sau care inca mai exista si astazi. Mai intii, in religiile greaca, romana, egipteana, asiro-babiloniana n-au existat carti sfinte in adevaratul inteles al cuvintului, ci numai carti de ritual cu un cuprins inferior Sfintei Scripturi 4). Marile carti religioase ale Brahmanismului, Rigveda, a Budismului, Tipitaka, a chinezilor, Ching sau Zend-Avesta, cartea sfinta a Zooroastrismului, cartile sfinte ale vechilor irani, ca si Bhagavadgita indiana, toate sint un conglomerat de scrieri cuprinzind reguli monastice, geografie mitica, vrajitorie, sau Coranul, cartea religioasa a mahomedanismului, mult mai tirzie decit celelalte (veacul al VII-lea dupa Hristos) este in fond o imitatie a Sfintei Scripturi. 5)

    Scrierile budiste laudate citeodata, nu se vede cum ar putea consola un suflet chinuit prin fagaduirea neantului? 6) Sfinta Scriptura deci, prin ideile sale inalte, prin planul sau unitar si prin forma sa cu totul deosebita, apare fata de celelalte carti religioase ale lumii ca un monument cu totul deosebit. Ea este o carte unica prin sublimitatea continutului sau, prin ideile mari de valoare eterna pe care le contine, care se aplica la intreaga omenire de totdeauna.

    Ea este o carte unitara, desi a fost scrisa in rastimp de aproape 1600 de ani, compusa din 66 de carti de aproape 40 de autori. Cu toate ca autorii au avut situatii sociale diferite: imparati si robi, clerici si agricultori, barbati de stat si ciobani; desi ea cuprinde scrieri de diferite genuri: istorie, profetii, epistole, legi sau invataturi moral-religioase; Sfinta Scriptura este patrunsa de acelasi spirit, in toate cartile ei. Este un minunat exemplu de unitate organica. Ideea mare si unica ce da unitate Scripturii este misterul mintuirii in persoana Domnului Hristos, chiar daca in Vechiul Testament formularea sa literara apare acoperita. 7) In cadrul acestei mari idei Sfinta Scriptura cuprinde probleme mari care se pun totdeauna sufletului omenesc. Astfel, in ea se discuta despre Dumnezeu si lume, despre om si viata vesnica, despre creatie si cadere in pacat, despre femeie si barbat, parinti si copii, ura si iubire, intelepciunea umana si misterul lumii, rugaciune, jertfa, bucurie si suferinta. 8) Ea cuprinde de asemenea idei de o inalta valoare etica, cum sint: iubirea de aproape, despre demnitatea umana, egalitatea tuturor oamenilor, solidaritatea, toate acestea contribuind ca Biblia sa fie o carte a tuturor, de pretutindeni.

    Toate celelalte carti oricit ar fi de geniale se invechesc, se demodeaza, isi pierd valoarea, pe cind Sfinta Scriptura ramine vesnic actuala.

    Continutul ei, desi profund si plin de sens este acceptabil si acesibil intregii suflari omenesti. Nu exista om, oricit de simplu sau de invatat ar fi, care sa nu gaseasca ceva instructiv, sau sa nu guste cu placere paginile Bibliei. Ea este cartea care a fost tradusa in cele mai multe limbi sau dialecte, numarul acestora fiind de aproximativ o mie. 9) Nici o alta opera profana sau religioasa nu cunoaste asemenea raspindire. Dante sau Shakespeare, Ghoethe sau Tolstoi nu pot fi tradusi in prea multe limbi - poate in citeva zeci sau chiar o suta de limbi - caci nu pot fi intelesi de multe popoare din cauza specificului lor propriu. Biblia, insa, este potrivita tuturor popoarelor de pe orice treapta de cultura. Oriunde patrunde ea devine cartea cea mai populara si cea mai raspindita. 10)

    Biblia prezinta o valoare deosebita si in privinta formei sale. In ea exista tablouri grandioase, scene si cintece, imnuri si cuvintari de o forta si finete nespuse. 11) Apoi, poezia lirica din psalmi, Cintarea Cintarilor, cintarea lui Moise (Exod XV), Cintarea Deborei (Judecatori V) stau pe aceeasi treapta cu productiile clasice din literatura universala si chiar le depaseste. Cunoscatorii in materie afirma ca Biblia contine carti poetice unice in felul lor si pasaje literare ce depasesc productiile popoarelor celor mai avansate in domeniul artei poetice. Astfel, Psalmii sint de o mare profunzime. Bucuria si durerea, speranta si dragostea sint atit de plastic exprimate incit misca adinc pe ori care cititor! 12)

    Aceeasi valoare majora o au si produsele genului didactic din Biblie. Cugetarile adinci exprimate in Cartea Proverbelor, in Eclesiast, Intelepciunea lui Solomon si Intelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah, intrec tot ceea ce s-a scris in acest sens. Inegalabile ramin parabolele Mintuitorului. Ele sint supratemporale si supraspatiale. Din viata si evenimentele unui popor, a fost prins ceea ce e permanent si valabil pentru toate timpurile scotind invataturi vesnice, intr-o forma unica. 13)

    Prin valorile sale inestimabile Sfinta Scriptura a fost chiar de la inceput educatoare a omenirii. Ea a influentat profund lumea de unde a provenit si a carei experienta de viata o exprima. Dar ea a influentat si cultura europeana! Datorita culturii grecesti si religiei crestine-spunea marele poet si om de cultura Paul Valeri (1871-1945), Europa isi datoreste pozitia sa avansata culturala in centrul celorlalte continente, fiind educatoarea omenirii de astazi. Iar un insemnat istoric al religiilor afirma: "Se poate spune ca toate marile idei ale civilizatiei moderne sint in germene in Biblie si se poate constata, pe temeiul istoriei, cit de mult ii datoreaza civilizatia moderna". Si mai departe adauga: "Biserica (cu Biblia) si nu filozofia grecilor a fost prima educatoare a Europei" .14)

    Aceeasi opinie o exprima si Pastorul Marc Boegner in prefata Bibliei de la Ierusalim, din anul 1955, spunind: "Este interesant ca aceasta carte din care nici un european n-a scris nici cea mai mica parte a patruns in civilizatia greco-romana, anterioara crestinismului, ca o seva religioasa si morala asa de bogata si de fecunda, ca lumea occidentala a fost putin cite putin transformata si Europa a devenit un focar de cultura foarte inalt, chemata sa conduca la rindul sau alte continente spre o participare crescinda la valorile spirituale, intelectuale si sociale pe care Biblia le releva si le comuinca acelora care se lasa intrebati de ea si descopar ca ei sint lor insile singura problema, la care numai ea singura le da adevarata solutie. 15) Deci Biblia a avut o influenta hotaritoare asupra culturii Europei dintru inceput si i-a dat posibilitatea de a fi torta luminoasa pentru intreaga lume.

    Superioritatea Sfintei Scripturi si valoarea sa cultural-educativa a fost recunoscuta direct sau indirect de catre toti. Bunaoara, Albert Reville, istoric al religiilor, intr-un articol din "Revue des deux Mondes" din 1864 spunea: "Odata in societate s-a ridicat chestiunea: ce carte si-ar alege fiecare dintre cei prezenti, daca ar fi condamnat la inchisoare pe viata si i s-ar permite sa-si ia numai o singura carte. De fata erau catolici, protestanti, filozofi, laici, toti, fara sovaiala au raspuns ca si-ar alege Biblia".16) Marele romancier rus Dostoievski, in unul din marile sale romane afirma: "Ce carte sfinta este Sfinta Scriptura, ce minune si ce putere i se da omului prin ea: Pare ca-s turnate lumea, omul si caracterele omenesti si totul e numit si aratat pe vecii vecilor. Si cite taine rezolvate si descoperite!" 17) Goethe care ne era prea credincios, spunea: "Oricum ar progresa in dezvoltarea sa, cultura spirituala, oricit s-ar largi si aprofunda stiintele, la orice treapta de progres s-ar ridica ratiunea omeneasca, totusi nu va fi mai presus de cultura morala a crestinismului, asa cum e data ea in Evanghelii". 1*)

    Aceleasi cuvinte de pretuire le are si filozoful francez Jean Jacques Rousseau, referitor la Biblie: "Maretia Scripturii, scrie el, ma umple de mirare. Sfintenia Evangheliei vorbeste inimii mele. Uitati-va la cartile filozofilor cu toata feeria si importanta lor; cit de mici sint ele in comparatie cu cartea aceasta. Se poate oare ca o carte atit de inaltatoare si totdata atit de simpla sa fie cuvint omenesc?" 19)

    Valoarea Sfintei Scripturi si marea sa influenta asupra omenirii se poate constata si din faptul ca ea a servit ca sursa de inspiratie pentru mari opere de arta care stralucesc si astazi in patrimoniul cultural al lumii. In afara de maretele catedrale, cu picturile lor celebre, care se ridica falnice in unele orase mari ale Europei, sub influenta crestinismului si deci si ale Sfintei Scripturi - precum Notre Dame din Paris, Sfintul Petru din Roma, catedrala din Reims si Strassbourg, Sf. Sofia din Constantinopol, Curtea de Arges, Sf. Trei Ierarhi din Iasi etc., se pot cita si unele din monumentalele opere literare care-si au sursa direct in Biblie. Astfel, Divina Comedie a lui Dante Alighieri, Paradisul Pierdut al lui Milton, Natan cel intelept, de Lessing, intreaga opera a lui Chateaubriand, Faust de Gothe, Tragedia omului de E. Madagh si cite altele!

    De altfel, operele de literatura ale marilor literati: poeti dramaturgi sau romancieri, sint in mare masura influentate de Sfinta Scriptura. Nu putem explica opera lui Dostoievski, Victor Hugo, Tolstoi, Shakespeare, cu cazurile sale de constiinta, Ibsen, Lamartine, Thomas Mann, Rainer Maria Rilke, Eminescu, Vlahuta, Goga, Arghezi, Blaga, Voiculescu, fara a presupune asupra lor influenta Cartii Sfinte.

    Dar influenta Bibliei se resimte mai mult, mai explicit, in marile creatii muzicale si in operele pictorilor si sculptorilor. Astfel, in muzica, oratoriile lui Handel, Haydn si Bach, requiemurile lui Mozart si Verdi, Missa Solemniss a lui Beethoven etc.

    Cintecele noastre de stea si colinde, creatii ale lui Gh. Dima, D. Gh. Chiriac, Timotei Popovici, S. Dragoi, C. Baciu au un puternic colorit biblic. 20) Arta penelului s-a inspirat mai direct din Biblie. Astfel celebrii pictori Fra Anglico (†1455), Albrecht Durer († 1528), Rafael († 1520), Jan van Eyek († 1430), P. Veronese († 1588), Michelangello (†1564), Leonardo da Vinci (†1519), Rubens (†1640), Rembrandt (†1669) si citi altii, n-au zugravit in chip genial scene biblice din Vechiul sau Noul Testament. Cite tablouri celebre nu prezinta Nasterea Domnului, a Sfintului Ioan Botezatorul, Cina cea de Taina, Patimile si Invierea Domnului. Sculptorii Donatelo, Michelangello, Leonardo da Vinci si altii au imortalizat figuri si scene biblice cu un talent deosebit.

    Asadar valorile culturale: literatura beletristica, muzica, pictura si sculptura si chiar dreptul cu legile sale au fost influentate de Biblie. Civilizatia si cultura sint debitoare Sfintei Scripturi.

    Dar Cartea Sfinta cu toata bogatia de cunostinte si frumuseti ce le contine, cu toata diversitatea valorilor culturale cu care a imbogatit civilizatia, nu se epuizeaza ca orice alta carte, ca Iliada, Odiseea sau Eneida, spre exemplu. Nu, ea este o Carte superioara tuturor celorlalte carti. Sfinta Scriptura este cartea unica a religiei crestine si are scopul sa ne arate caile prin care putem sa ne mintuim sufletul, scopul esential al omului pe pamint. Toate celelalte cunostinte referitoare la stiinta, istorie si orice cugetare omeneasca despre alte lucruri, sint in Biblie numai mijloace pentru atingerea acestui scop inalt. In acest sens trebuie acceptata si inteleasa Sfinta Scriptura; ca fiind prin excelenta cartea mintuirii noastre! Celelalte valori sint subordonate acestui scop!

    Deci, Sfinta Scriptura are in primul rind un continut religios unde se vorbeste despre Dumnezeu si dragostea Sa, care a facut lumea si o conduce; depre creatia omului si tragedia caderii sale in pacat si despre mintuirea sa prin Domnul Hristos. Cu alte cuvinte, Biblia cuprinde istoria mintuirii neamului omenesc, drama mintuirii noastre avind in centru pe Domnul Iisus Hristos. In prima parte, Vechiul Testament, este vorba de pregatirea mintuirii, a realizarii imparatiei lui Dumnezeu, iar in partea a doua, Noul Testament, este infatisata realizarea acestei imparatii, care incepe chiar in aceasta viata si se desavirseste in ceruri.

    Toata colectia cartilor sfinte este o marturisire despre Hristos, El este Alfa si Omega, inceputul si sfirsitul.

    Cind Domnul Hristos numeste Scripturile Vechiului Testament marturie despre Sine (Ioan V, 39, 46). El intelege nu numai profetiile separate, ci toata Scriptura si prin aceasta se recunoaste pe Sine insusi drept continut esential, Miez al Scripturii. 21)

    Deci Sfinta Scriptura este in primul rind cartea de capatai a crestinismului. Aici el trebuie sa caute continutul necesar pentru mintuirea sa. Prin lectura ei se inalta cu sufletul catre Dumnezeu, prin ea se purifica, isi gaseste echilibrul intregii sale vieti, capata mintuirea sufleteasca. Este o adevarata hrana sufleteasca pentru cel ce o cauta si citeste cu credinta. Sfintii Parinti care au vietuit in veacurile imediat urmatoare Domnului Hristos si au trait adevarurile biblice, s-au identificat cu cele spuse in Cartea Sfinta, dau marturie despre valoarea si folosul adevarurilor scripturistice. Ei arata sublimitatea acestor invataturi mintuitoare si-i indeamna pe crestini sa le citeasca si sa le puna in practica. Astfel, Sf. Iustin Martirul declara ca s-a facut crestin in urma citirii Sfintei Scripturi 23). La fel, indeamna a se citi Cartea Sfinta, Clement Alexandrinul, Origen si Fericitul Ieronim care da si unele indrumari metodologice in legatura cu citirea ei. Sf. Vasile cel Mare, cunoscind in chip deosebit adevarurile cuprinse in Biblie afirma: "Biblia este singurul mijloc care da putinta omului sa cunoasca adevarul si datoria sa de bun crestin" 24). Iar in alt loc, acelasi sfint parinte, compara Sfinta Scriptura cu magazinul unui farmacist in care se afla medicamente pentru toate bolile sufletului. Ea a fost intrebuintata de Biserica, spune el, pe vremea martirilor crestini, pentru pregatirea teologilor impotriva ereziilor si sofismelor. In zilele de suferinta, in Scriptura Biserica si-a gasit rabdarea si pacea, in zilele de glorie tot in ea si-a gasit modestia si smerenia. Scriptura a fost scaldatoarea care a vindecat de orice boala pe cel care intra in apa ei dupa ce era tulburata de ingerul Domnului. 25). Fericitul Augustin adresindu-se tuturor crestinilor ii indemna spunind: "Cititi Scripturile; de aceea a voit Dumnezeu sa fie scrise, ca voi sa fiti mangaiati". 26)

    In sfirsit, Sf. Ioan Damaschinul rezumind gindirea patristica, indeamna pe crestini a citi Sfinta Scriptura, caci prin ea "sintem indreptati spre virtute si contemplatie netulburata. In ea gasim indemn spre orice fel de virtute si indepartare de la toata rautatea. Daca sintem iubitori de invatatura vom fi si cu mai multa invatatura, caci prin stiinta, prin osteneala si prin harul lui Dumnezeu, se duc la bun sfirsit toate. Sa batem deci la paradisul frumos al Scripturii ... care mingiie inima noastra cind e intristata, o potoleste cind este miniata si o umple de bucurie vesnica, urcind-o catre Fiul Unul nascut si prin El la Tatal luminator". 27)

    Deci Sfinta Scriptura este cartea religioasa a crestinilor pentru vietuire spirituala si morala, pentru mintuire. Ea este o neintrecuta carte de pietate, de indrumare sufleteasca, de indemn spre iubire de oameni si de Dumnezeu. In ea ni se ofera o inalta conceptie despre lume si viata. Ea raspunde la cele mai presante probleme si aspiratii omenesti si mingiie toate ranele noastre sufletesti. Sfinta Scriptura, spune un vechi profesor de teologie roman, "se apleaca si se aplica la nevoile si ranele sufletului nostru, corespunde cerintelor lui morale, il cunoaste, il intelege, il face sa creasca, il satisface, ca nici o alta carte. Sufletul nostru gaseste in ea cunostinta despre sine, capata prin ea cunostinta de sine. Oameni culti si oameni simpli, bogati si saraci, drepti si pacatosi, sanatosi si bolnavi, fericiti si nefericiti, mindri si semeti, tari si slabi, toti cati au suflet - si toti au suflet - gasesc puterea lor de invatatura, de sfat, de porunca si de consolare". 28).

    De aceea, se cuvine ca orice crestin, preot si teolog sa se aplece cu credinta si pietate spre Sfinta Scriptura s-o citeasca, s-o studieze si sa mediteze asupra invataturilor ce se desprind din ea. Caci prin inalte invataturi ale ei ne instruim, ne inaltam sufletele catre Dumnezeu, ne consolam in necazuri si dureri. Ea este cea mai sigura calauza, pentru viata noastra individuala, pentru comportarea in viata sociala si cel mai bun indreptar pentru mintuirea sufletului nostru.

    Pr. Prof. I. Constantinescu

    "Indrumator bisericesc si patriarhic", 1988, nr. 5, pag. 78-84.

    PAROHIA SFINŢII ARHANGHELI-HUEDIN
     

Newer Entries »
« Older Entries