• CINSTITUL PARACLIS AL PREACUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA


    CINSTITUL PARACLIS AL PREA CUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA
    (Acest paraclis se face la intristarea sufletului si la vreme de nevoi si de grija)


    Preotul face obisnuitul inceput: Binecuvantat este Dumnezeul nostru... Apoi:
    Imparate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfanta Treime..., Tatal nostru..., Preotul: Ca a Ta este imparatia..., Doamne miluieste (de 12 ori). Slava... Si acum... Si
    Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu.
    Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos, Imparatul nostru Dumnezeu.
    Veniti sa ne inchinam si sa cadem la insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru.
    Dupa care, Psalmul 142:
    Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta; auzi-ma, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept inaintea Ta. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric ca mortii cei din veacuri. Mahnit e duhul in mine si inima mea incremenita inlauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit. Tins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu ca un pamant insetosat. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor ce se pogoara in mormant. Fa sa aud dimineata mila Ta, ca la Tine mi-i nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne. Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii. Pentru numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fa bunatate de starpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau.
    Dumnezeu este Domnul si s-au aratat noua. Bine este cuvantat, cel ce vine intru numele Domnului (de 3 ori).
    Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:
    Catre Nascatoarea de Dumnezeu acum cu nevointa sa alergam noi, pacatosii si smeritii, si sa cadem cu pocainta, strigand dintru adancul sufletului: Stapana, milostiveste-te spre noi si ne ajuta; sarguieste ca pierim de multimea pacatelor; nu intoarce pe robii tai in desert, ca numai pe tine te avem ajutatoare. (de doua ori)
    Slava... Si acum...
    Nici odinioara nu vom tacea noi nevrednicii, a vesti puterile tale, Nascatoare de Dumnezeu, ca de nu ai fi statut tu rugandu-te pentru noi, cine ne-ar fi izbavit dintru atatea nevoi? Sau cine ne-ar fi pazit pana acum slobozi? Nu ne vom departa de la tine, Stapana, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.
    Apoi Psalmul 50:
    Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, ca sa fii indreptatit intru cuvintele Tale si sa biruiesti cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel sfant nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.
    Canonul Nascatoarei de Dumnezeu
    Cantarea 1-a
    Irmosul:
    Apa trecand-o ca pe uscat si din rautatea egiptenilor scapand, israiliteanul a strigat: Izbavitorului si Dumnezeului nostru sa-I cantam.
    Stih: Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    De multe ispite fiind cuprins, alerg catre tine, cautand mantuire; o, Maica a Cuvantului si Fecioara, de rele si de nevoi mantuieste-ma.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Asuprelile chinurilor ma tulbura si de multe scarbe se umple sufletul meu; aseaza-le, Fecioara, cu linistea Fiului si Dumnezeului tau, ceea ce esti cu totul fara de prihana.
    Slava...
    Pe tine, ceea ce ai nascut pe Mantuitorul si Dumnezeu, te rog, Fecioara, izbaveste-ma din nevoi, ca la tine scapand acum, imi tind sufletul si gandul meu.
    Si acum...
    Fiind bolnav cu trupul si cu sufletul, cercetarii celei dumnezeiesti si purtarii tale de grija invredniceste-ma tu, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce esti buna si Nascatoarea Celui Bun.
    Cantarea a 3-a
    Irmosul:
    Doamne, Cela ce ai facut cele de deasupra crugului ceresc si ai zidit Biserica Ta, Tu pe mine ma intareste intru dragostea Ta, ca Tu esti marginea doririlor si credinciosilor intarire, Unule, lubitorule de oameni.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Folositoare si acoperamant vietii mele te pun, pe tine Nascatoare de Dumnezeu Fecioara; tu ma indrepteaza la adapostirea ta, ceea ce esti pricina bunatatilor si credinciosilor intarire, una intru tot laudata.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Rogu-ma, Fecioara, risipeste-mi tulburarea sufletului si viforul scarbelor mele, ca tu, Mireasa Dumnezeiasca, pe Hristos, incepatorul linistei, ai nascut, ceea ce esti de Dumnezeu fericita.
    Slava...
    Ceea ce ai nascut pe Facatorul de bine, Care este pricina bunatatilor, bogatia facerii de bine izvoraste-o tuturor, ca toate le poti, ca ceea ce ai nascut pe Hristos, Cel puternic intru tarie, una Preacurata.
    Si acum...
    Cu neputinte cumplite si cu chinurile bolilor fiind cuprins, Fecioara, tu imi ajuta, ca pe tine te stiu comoara de tamaduiri neimputinata si necheltuita, ceea ce esti cu totul fara de prihana.
    Urmatoarele stihiri se zic dupa Cantarile a 3-a si a 6-a:
    Mantuieste din nevoi pe robii tai, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca toti, dupa Dumnezeu, la tine scapam, ca si catre un zid nestricat si folositor.
    Cauta cu milostivire, cu totul laudata Nascatoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu.
    Preotul rosteste ectenia: Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule... la care pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul: Doamne miluieste (de 12 ori). Apoi preotul zice ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni...
    Si indata Sedealna, glasul al 2-lea (Podobie: Cele de sus cautand...):
    Ceea ce esti rugatoare calda si zid nebiruit, izvor de mila si lumii scapare, cu deadinsul strigam catre tine, Nascatoare de Dumnezeu, Stapana: Vino degrab si ne izbaveste pe noi din nevoi, ceea ce esti singura grabnica folositoare.
    Cantarea a 4-a
    Irmosul:
    Auzit-am, Doamne, taina randuielii Tale, inteles-am lucrurile Tale si am preaslavit Dumnezeirea Ta.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Tulburarea patimilor mele si viforul gresalelor mele alineaza-l, ceea ce ai nascut pe Domnul indreptatorul, Dumnezeiasca Mireasa.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Chemand eu adancul milostivirii tale, da-mi-l mie, ceea ce ai nascut pe Cel milostiv si pe Mantuitorul tuturor celor ce te lauda pe tine.
    Slava...
    Indulcindu-ne, Preacurata, cu darurile tale, tie cantare de multumire cantam, stiindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.
    Si acum...
    Nadejde si intarire si zid de scapare nemiscat castigandu-te pe tine, ceea ce esti intru tot laudata, de tot necazul ne izbavim.
    Cantarea a 5-a
    Irmosul:
    Lumineaza-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale si cu bratul Tau cel inalt. Pacea Ta da-ne-o noua, Iubitorule de oameni.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Umple, Preacurata, de veselie viata mea, daruindu-mi bucuria ta cea nestricata, ceea ce ai nascut pricina veseliei.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Izbaveste-ne pe noi din nevoi, Nascatoare de Dumnezeu curata, ceea ce ai nascut izbavirea cea vesnica si pacea care covarseste toata mintea.
    Slava...
    Risipeste negura gresalelor mele, Dumnezeiasca Mireasa, cu stralucirea luminii tale, ceea ce ai nascut Lumina cea dumnezeiasca si vesnica.
    Si acum...
    Tamaduieste, curata, neputinta sufletului meu, invrednicindu-ma cercetarii tale, si sanatate cu rugaciunile tale daruieste-mi.
    Cantarea a 6-a
    Irmosul:
    Rugaciunea mea voi varsa catre Domnul si Lui voi spune necazurile mele, ca s-a umplut sufletul meu de rautati si viata mea de iad s-a apropiat, ci ca lona ma rog: Dumnezeule, din stricaciune scoate-ma!
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Cum au mantuit de moarte si de putrejune firea mea, care era tinuta de moarte si de putrejune, Insusi pe Sine dandu-se spre moarte, Fecioara roaga-te Fiului si Dumnezeului tau, sa ma izbaveasca de rautatile vrajmasului.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Pe tine te stiu folositoare si pazitoare prea tare vietii mele, Fecioara, care risipesti tulburarea napastelor si izgonesti asuprelile dracilor; ci ma rog totdeauna: Izbaveste-ma din stricaciunea chinurilor mele.
    Slava...
    Pe tine, Fecioara, te-am dobandit ca un zid de scapare si sufletelor mantuire desavarsita si desfatare intru scarbe; si de lumina ta pururea ne bucuram, o, Stapana, si acum, ne izbaveste din nevoi si din chinuri.
    Si acum...
    Acum zac in patul durerilor si nu este tamaduire trupului meu; ci ma rog tie, celei bune, care ai nascut pe Dumnezeu si Mantuitorul lumii si Tamaduitorul bolilor, ridica-ma din stricaciunea durerilor.
    Mantuieste din nevoi pe robii tai, Nascatoare de Dumnezeu, ca toti, dupa Dumnezeu, la tine scapam, ca si catre un zid nestricat si folositor.
    Cauta cu milostivire cu totul laudata Nascatoare de Dumnezeu, la necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu.
    Preotul pomeneste pe cei pentru care se face paraclisul, dupa cum s-a aratat dupa Cantarea a 3-a. Apoi ecfonisul: Ca Tu esti Imparatul Pacii... Si condacul, glasul al 6-lea:
    Ceea ce esti pazitoare crestinilor nebiruita si rugatoare neincetata catre Facatorul, nu trece glasurile cele de rugaciune ale pacatosilor, ci sarguieste ca o buna spre ajutorul nostru, care cu credinta strigam catre tine: Grabeste-te spre rugaciune si sarguieste spre imblanzire, aparand pururea Nascatoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine.
    Prochimen, glasul al 4-lea:
    Pomeni-voi numele Tau in tot neamul si neamul.
    Stih: Asculta, fiica, si vezi si pleaca urechea ta si uita poporul tau si casa parintelui tau.
    EVANGHELIA
    Diaconul: Si ca se ne invrednicim noi a asculta Sfanta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru sa rugam. Strana: Doamne miluieste (de 3 ori). Diaconul: Intelepciune, drepti, sa ascultam Sfanta Evanghelie. Preotul: Pace tuturor! Strana: Si Duhului tau.
    Preotul: Din Sfanta Evanghelie de la Luca, citire:
    (I, 39-49, 56)
    In zilele acelea, sculandu-se, Maria s-a dus in graba la munte intr-un oras al lui Iuda si a intrat in casa lui Zaharia si s-a inchinat Elisabetei. lar cand a auzit Elisabeta inchinarea Mariei, pruncul a saltat in pantecele ei; si Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfant si cu mare glas a strigat si a zis: Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este Rodul pantecelui tau! Si de unde mie aceasta, ca sa vina la mine Maica Domnului meu? Caci iata, cum veni la mine glasul inchinarii tale, pruncul a saltat de bucurie in pantecele meu. Si fericita este aceea care a crezut ca se vor implini cele spuse ei de la Domnul. Atunci a zis Maria: Mareste suflete al meu pe Domnul si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mantuitorul meu. Ca a cautat spre smerenia roabei Sale, caci iata, de acum ma vor ferici toate neamurile. Ca mi-a facut mie marire Cel Puternic, si sfant este numele Lui. Si a ramas Maria impreuna cu Elisabeta ca la trei luni. Apoi s-au intors la casa sa.
    Slava Tie Doamne, slava Tie.
    Slava..., glasul al 2-lea
    Parinte, Cuvantule si Dhule, Treime Sfanta, curateste multimea gresealelor noastre.
    Si acum...
    Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, Doamne Iisuse Hristoase, curateste multimea gresealelor noastre.
    Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste toate faradelegile noastre.
    Si stihirile acestea, glasul al 6-lea:
    Nu ne incredinta pe noi folosintei omenesti, Preasfanta Stapana, ci primeste rugaciunea robilor tai, ca scarbele ne cuprind si nu mai putem rabda sagetarile dracilor; acoperamant nu ne-am agonisit nicaieri, unde sa scapam noi, pacatosii, pururea fiind biruiti; mangaiere nu avem afara de tine, Stapana lumii. Nadejdea si folositoarea credinciosilor, nu trece rugaciunile noastre, ci le fa de folos.
    Nimeni din cei care alearga la tine, nu iese rusinat, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ci cerand dar bun, primeste daruirea catre cererea cea de folos.
    Prefacerea celor scarbiti, izbavirea celor neputinciosi fiind, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, mantuieste cetatea si poporul, pacea celor din razboaie, linistea celor inviforati, singura folositoare a credinciosilor.
    Preotul zice:
    Mantuieste, Dumnezeule, poporul tau, si binecuvinteaza mostenirea Ta. Cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari. Inalta fruntea drept-slavitorilor crestini si trimite peste toti milele Tale cele bogate. Pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu folosintele cinstitelor ceresti puteri celor fara de trup; pentru rugaciunile cinstitului, slavitului Proroc, Inainte-mergatorului si Botezatorului Ioan; cu ale Sfintilor, slavitilor si intru tot laudatilor Apostoli; cu ale celor intre sfinti Parintilor nostri, mari dascali ai lumii si ierarhi, Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvantatorul si Ioan Gura de Aur; Athanasie, Chiril si Ioan cel milostiv, patriarhii Alexandriei, Nifon patriarhul Constantinopolului, Nicolae al Mirelor Lichiei, Spiridon al Trimitundei, Calinic de la Cernica, Iorest si Sava, Nectarie al Pentapolei si Dionisie al Eghinei, si ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; cu ale sfintilor marilor mucenici Gheorghe purtatorul de biruinta, Dimitrie izvoratorul de mir, Theodor Tiron, Theodor Stratilat, Artemie, Mina si Ioan cel Nou, ale sfintilor sfintitilor mucenici Haralambie, Elefterie si Antim Ivireanul, ale sfintilor mucenici Serghie si Vah, Ioan Valahul si Oprea, ale sfintilor mucenici Brancoveni: Constantin voievod si fiii sai Constantin, Stefan, Radu, Matei si Ianache sfetnicul, si ale tuturor sfintilor, bunilor biruitori mucenici; ale sfintei mucenite Filotheia; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatori parintilor nostri Grigorie Decapolitul, Nicodim cel sfintit, Dimitrie cel Nou, Visarion si Sofronie, Paisie de la Neamt, Daniil sihastrul, Ioan Hozevitul, Siluan Athonitul, si ale tuturor preacuviosilor parinti; ale preacuvioaselor maici Parascheva si Teodora; ale dreptcredinciosului voievod Stefan cel Mare si Sfant; ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti parinti Ioachim si Ana; ale sfantului (N) a carui pomenire o savarsim astazi; si pentru ale tuturor sfintilor, rugamu-Te, mult-Milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.
    Doamne miluieste (de 12 ori), apoi ecfonisul: Cu mila si cu indurarile si iubirea Ta de oameni...
    Cantarea a 7-a
    Irmosul:
    Tinerii cei ce au mers din ludeea in Babilon oarecand, cu credinta Treimii vapaia cuptorului au calcat-o, cantand: Bine esti cuvantat Dumnezeul parintilor nostri!
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Cand ai vrut sa tocmesti mantuirea noastra, Mantuitorule, Te-ai salasluit in pantecele Fecioarei, pe care o ai aratat folositoare lumii. Bine esti cuvantat Dumnezeul parintilor nostri!
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Maica Preacurata, roaga-L pe Domnul milei, pe Care L-ai nascut, sa izbaveasca de pacate si de intinaciune sufleteasca pe cei ce striga cu credinta: Bine esti cuvantat Dumnezeul parintilor nostri!
    Slava...
    Comoara de mantuire si izvor de curatie, turn de tarie si usa de pocainta, pe ceea ce Te-a nascut pe Tine, o ai aratat-o celor ce striga: Bine esti cuvantat Dumnezeul parintilor nostri!
    Si acum...
    De neputintele trupesti si de pacatele sufletesti pe cei ce vin cu dragoste catre acoperamantul tau cel dumnezeiesc, invredniceste-i sa fie tamaduiti, Nascatoare de Dumnezeu, care ai nascut noua pe Mantuitorul Hristos.
    Cantarea a 8-a
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Nu trece cu vederea pe cei ce au trebuinta de ajutor de la tine, Fecioara, care canta si te preainalta in vecii.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Tamaduieste neputinta sufletului meu si durerile chinurilor mele, Fecioara, ca sa te slavesc, Preacurata, in veci.
    Slava...
    Bogatie de tamaduiri versi, Fecioara, celor ce te lauda cu credinta si preainalta Nasterea ta, cea negraita.
    Si acum...
    Tu izgonesti asuprirea ispitelor si navalirea patimilor, Fecioara; pentru aceea te laudam intru toti vecii.
    Irmosul:
    Sa laudam, bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-L si preainaltandu-L pe Dansul intru toti vecii.
    Pe Imparatul Ceresc, pe Care il lauda Ostile Ingeresti, laudati-L si-L preainaltati intru toti vecii.
    Cantarea a 9-a
    Irmosul:
    Cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, te marturisim pe tine Fecioara curata, noi cei izbaviti prin tine, slavindu-te cu cetele fara de trup.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Sa nu te intorci Fecioara de la izvorul lacrimilor mele, care ai nascut pe Hristos, Cel ce a sters toata lacrima de pe fata tuturor.
    Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pe noi.
    Umple de bucurie inima mea, Fecioara, ceea ce ai primit plinirea bucuriei si ai pierdut grija pacatului.
    Slava...
    Cu stralucirea luminii tale, lumineaza, Fecioara, negura nestiintei si o izgoneste de la cei ce cu credinta te marturisesc pe tine Nascatoare de Dumnezeu.
    Si acum...
    Pe mine, care zac de boala, in locul cel de rautate, tamaduieste-ma, Fecioara, si ma intoarce dintru nesanatate in sanatate.
    Catavasia:
    O, prealuminate nor, Maica lui Dumnezeu, pe cei ce se lupta cu noi, surpa-i cu dreapta ta cea stapanitoare si atotputernica, si celor ce sunt in scarbe le ajuta, pe cei asupriti ii mantuieste si ii dezleaga de pacate pe cei ce se roaga tie, ca toate le poti cate le voiesti.
    Apoi:
    Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita, fara de asemanare, decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul L-ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
    Apoi stihirile acestea, glasul al 2-lea:
    Pentru toti te rogi, ceea ce esti buna, care scapa cu credinta sub acoperamantul tau cel puternic; ca noi, pacatosii, nu avem catre Dumnezeu, in nevoi si in necazuri, alta izbavire, fiind pururea incarcati cu multe pacate, Maica Dumnezeului celui de Sus. Pentru aceea cadem inaintea ta, sa ne izbavesti pe noi, robii tai, din toate nevoile.
    Stih: Pomeni-voi numele tau intru tot neamul si neamul.
    Bucuria tuturor celor scarbitilor, celor asupriti folositoare si flamanzilor de hrana datatoare, strainilor mangaiere, celor invaluiti adapostire, cercetare celor bolnavi, acoperamant neputinciosilor si sprijinire, toiag batranetilor, tu esti, Preacurata, Maica Dumnezeului celui de sus; tie ne rugam, grabeste de mantuieste pe robii tai.
    Stih: Asculta, fiica, si vezi si pleaca urechea ta si uita poporul tau si casa parintelui tau.
    Bucura-te, Fecioara Preacurata; bucura-te, cinstitul sceptru al Imparatului Hristos; bucura-te, ceea ce ai crescut strugurele cel de taina; bucura-te, usa cerului si rugul cel nears; bucura-te, lumina a toata lumea; bucura-te, bucuria tuturor; bucura-te, mantuirea credinciosilor; bucura-te, aparatoarea si scaparea tuturor crestinilor, stapana!
    Slava... Si acum..., glasul al 8-lea:
    Bucura-te, lauda a toata lumea; bucura-te, casa Domnului; bucura-te, munte umbrit; bucura-te, scapare; bucura-te, ceea ce esti sfesnic de aur; bucura-te, Preacurata, ceea ce esti slava crestinilor; bucura-te, Marie, Maica lui Hristos Dumnezeu; bucura-te, rai; bucura-te, masa cea dumnezeiasca; bucura-te, biserica; bucura-te, nastrapa de aur; bucura-te, bucuria tuturor!
    Pe ceea ce este mai inalta decat cerurile si mai curata decat stralucirile soarelui, care ne-a izbavit pe noi din blestem, pe stapana lumii, cu cantari sa o cinstim.
    Pentru pacatele mele cele multe mi se bolnaveste trupul, slabeste si sufletul meu; la tine scap, ceea ce esti plina de daruri; nadejdea celor fara de nadejde, tu imi ajuta.
    Stapana si Maica izbavitorului, primeste rugaciunea nevrednicilor robilor tai, ca sa fii folositoare catre Cel ce S-a nascut din tine, o, stapana lumii, fii mijlocitoare.
    Cantam acum cu osardie cantare de bucurie, tie celei intru tot laudata, Nascatoare de Dumnezeu. Cu Mergatorul inainte si cu toti Sfintii roaga-L, Nascatoare de Dumnezeu, ca sa ne mantuiasca pe noi.
    Toate ostile ingeresti, Mergatorule inainte al Domnului, cei doisprezece apostoli si toti Sfintii, impreuna cu Nascatoarea de Dumnezeu, faceti rugaciuni ca sa ne mantuim.
    Muta sa fie gura paganilor, care nu se inchina cinstitei icoanei tale, celei zugravite de sfantul apostol si evanghelist Luca, ceea ce se cheama povatuitoare.
    Milostiva fii mie, smeritului, Maica lui Dumnezeu, ca afara de tine alta scapare nu stiu, eu cel ce sunt plin de tot felul de pacate. Miluieste-ma, nadejdea crestinilor.
    Apoi: Sfinte Dumnezeule..., Preasfanta Treime..., Tatal nostru..., Preotul: Ca a Ta este imparatia...
    Si troparele, glasul al 6-lea: Miluieste-ne pe noi, Doamne... Slava... Doamne, miluieste-ne pe noi... Si acum... Usa milostivirii... (cauta la Miezonoptica).
    Preotul zice ectenia:
    Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila ta, rugamu-ne Tie, auzi-ne si ne miluieste.
    Strana: Doamne miluieste (de 3 ori)
    Inca ne rugam pentru mila, viata, pacea, sanatatea, mantuirea, cercetarea, lasarea si iertarea pacatelor, buna sporire si chivernisire a robilor lui Dumnezeu (N) si pentru ca sa li se ierte lor toata greseala cea de voie si cea fara de voie.
    Strana: Doamne miluieste (de 3 ori)
    Inca ne rugam ca sa fie pazit sfant locasul acesta, tara aceasta, orasul acesta si toate orasele si satele, de boala, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastra si de razboiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, bland si lesne iertator sa ne fie noua Bunul si Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, si sa-si intoarca toata mania care se porneste asupra noastra, sa ne izbaveasca pe noi de ingrozirea Lui cea dreapta, care este asupra noastra, si sa ne miluiasca pe noi.
    Strana: Doamne miluieste (de 40 de ori)
    Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mantuitorul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamantului si a celor ce sunt pe mare departe, si, Milostive, milostiv fii noua, Stapane, pentru pacatele noastre, si ne miluieste pe noi.
    Strana: Doamne miluieste (de 3 ori), iar preotul zice ecfonisul: Ca milostiv si iubitor de oameni Dumnezeu esti, si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
    Intelepciune.
    Strana: Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
    Slava Tie, Hristoase, Dumnezeul nostru, nadejdea noastra, slava tie.
    Strana: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Doamne miluieste (de 3 ori). Parinte, binecuvinteaza.
    Si preotul zice otpustul:
    Hristos adevaratul Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci, cu folosintele cinstitelor cerestilor netrupesti puteri, cu rugaciunile cinstitului maritului prooroc, inainte mergatorului si botezatorului Ioan, ale sfintilor slavitilor intru tot laudatilor Apostoli, ale Sfantului Ierarh Nicolae facatorul de minuni, ale sfintilor mari mucenici Dimitrie Izvoratorul de mir, Gheorghe purtatorul de biruinta si Artemie, ale preacuvioasei maicii noastre Parascheva, cu ale sfintilor dreptilor dumnezeiesti parinti Ioachim si Ana, si pentru ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi ca un bun si iubitor de oameni.
    Strana: Amin.
    Stapana, Stapana, primeste rugaciunile nevrednicilor robilor tai, si ne izbaveste pe noi din toata nevoia si necazul. Toata nadejdea noastra spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ne pe noi sub sfant acoperamantul tau.
    Pentru rugaciunile sfintilor parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi.
    Amin.
    PAROHIA SFINŢII ARHANGHELI-HUEDIN Comments off

  • CELE 29 DE MINUNI ALE SFINTEI PARASCHEVA

    Acestea sunt cele 29 de minuni ce sunt însemnate de o creştina-Blondina-,după porunca Sfintei Parascheva,ce i-a apărut în vis şi a zis să scrie toate minunile făcute de ea.
    Multe Minuni face Sfânta Parascheva,cu noi toţi...cu tinerii ce se roagă ei şi tuturor credincioşilor ce se roagă la ea cu credinţă.
    Dumnezeu să ne ajute...



    PRIMA MINUNE

    O studentă dentistă, făcând practică într-o clinică, şi-a lăsat pe masă, în cabinetul de lucru, poşeta în care avea bani mulţi şi un ceas de mână, de mare valoare. Când să plece acasă, a observat că lipsesc banii şi ceasul. Ea, fiind foarte credincioasă, imediat a venit la Sfânta Paraschiva şi i-a spus durerea sa, dar pentru pomelnic n-avea bani. După trei zile vine un om în vârstă la cabinetul medical şi îi aduce ceasul şi banii, cerând mii de scuze pentru feciorul său, care era un golan şi - fiind chiar clientul ei - a profitat când ea a ieşit din cabinet şi i le-a furat. Tatăl băiatului i le-a găsit ascunse, l-a bătut până i-a spus de unde le-a luat, apoi a venit de i le-a adus înapoi.

    A DOUA MINUNE

    O femeie tânără de 33 de ani dintr-un sat de lângă Iaşi, a intrat într-o zi în Sfânta Mitropolie. Părea abătută, nervoasă şi chiar nebună. S-a închinat la multe icoane şi a venit la moaştele Sfintei Paraschiva. S-a închinat, însă când a vrut să sărute sfânta raclă, o putere a izbit-o şi ea a căzut la pamant . A inceput sa strige: “draci, diavoli..”. Oricine venea către dansa, ea ii împingea, şi la un moment dat a venit paraclisierul Sfintei Mitropolii - un diacon cu viaţă frumoasă călugărească -, a apucat-o de mână şi a întrebat-o: “Spune, ce păcat ai făcut?” Ea a spus că a umblat cu farmece, că a auzit că soţul ei o înşeală.
    A întrebat-o de unde este şi cum o cheamă? Nu ştia, ci se văieta de cei trei copilaşi ai săi. Atunci părintele diacon a întrebat-o dacă ştie să citească. Ea a spus că ştie; el i-a dat acatistul Sfintei Paraschiva ca să-1 citească. Ea s-a aşezat în genunchi la picioarele sfintei şi a citit tot acatistul. Apoi preotul duhovnic a chemat-o la el, a vorbit şi a văzut că ea s-a limpezit la minte.
    A mărturisit-o şi, fiindcă ea a spus că de trei zile n-a luat în gură nici un strop de apă, a împărtăşit-o. Femeia a plecat acasă sănătoasă.

    A TREIA MINUNE

    Într-o zi o femeie de 40 de ani a intrat în Sfânta Mitropolie, alergând prin biserică şi plângând în hohote. Am întrebat-o ce are. Mi-a spus că lucrează ca femeie de serviciu la tribunal, a făcut sinuzită, dar, neavând timp să se trateze, a neglijat şi s-a pomenit cu dureri grozave de cap şi apoi i s-a umflat tot capul. Era fără soţ, cu trei copii. S-a dus la doctor, care i-a spus că tot creierul este acoperit cu puroi şi că trebuie să-i facă operaţie foarte grea, dar că ea nu va rezista la această operaţie, şi de aceea să aştepte moartea.
    Am întrebat-o dacă crede în Dumnezeu, a spus că da, dar la biserică vine rar, având serviciu, copii şi sărăcie mare. Atunci am dus-o la Sfânta Paraschiva, ea s-a închinat, i-am făcut pomelnic, dar ea avea numai cinci lei, a lăsat pomelnicul şi a plecat. Peste trei luni am intalnit-o pe strada, sănătoasă, voioasă. Am întrebat-o cum se simte, îmi spune: “Bine! Dar să vedeţi cum s-a întâmplat. La vreo trei săptămâni după ce am dat pomelnicul, a început să-mi curgă puroi din nas şi a curs mult timp. S-a scurs toată infecţia de pe creier şi m-am făcut sănătoasă”.

    A PATRA MINUNE

    Soţia unui şef mare s-a întâlnit cu mine pe stradă. Când m-a văzut, a început să plângă şi să-mi spună că are un mare necaz. Am întrebat-o ce are şi mi-a spus că are o duşmană mare care este geloasă pe ea şi o necăjeşte batjocorind-o peste tot. Am întrebat-o dacă crede în Dumnezeu şi mi-a spus că da. Atunci am sfătuit-o să dea un pomelnic la Sfânta Paraschiva pentru izbăvirea de duşmani. M-a ascultat şi a dat un pomelnic de 40 de zile. Au trecut trei săptămâni şi duşmana a fost omorâtă într-un accident, în propria ei maşină.

    A CINCEA MINUNE

    O maică din Cheile Bicazului a venit la Sfânta Paraschiva, fiind bolnavă de urechi de nu mai auzea nimic şi avea şi dureri. A stat trei zile în rugăciuni cu lacrimi şi a plecat complet sănătoasă.

    A ŞASEA MINUNE

    Mi-a povestit un preot din Ardeal că în parohia lui a fost o fată care trebuia să se căsătorească cu un băiat. O fată cuminte, însă băiatul a fost rău, a lăsat-o şi s-a căsătorit cu alta. Ea, fiind foarte necăjită, a venit la preotul paroh şi i-a povestit durerea sa. Preotul a sfătuit-o să meargă la Iaşi, să se închine la moaştele Sfintei Paraschiva şi să dea un pomelnic. L-a ascultat. Peste o lună s-a căsătorit cu un băiat foarte bun şi e fericită.

    A ŞAPTEA MINUNE

    Un alt preot, tot din Ardeal, mi-a povestit: A fost bolnav de plămâni - T.B.C. -, i s-au făcut multe antibiotice şi el a simţit că începe să orbească. Când s-a dus la doctor, acela i-a confirmat această nenorocire. Preotul imediat s-a urcat în tren şi a venit la Iaşi. Era ora zece seara şi Sfânta Mitropolie era închisă. Atunci el a stat în genunchi afară lângă peretele unde stau moaştele Sfintei Paraschiva, s-a rugat câteva ceasuri plângând. A doua zi a simţit că e sănătos şi până astăzi nu mai are nimic nici cu ochii, nici cu plămânii, slujeşte şi azi Sfânta Liturghie la o mănăstire din Ardeal.

    A OPTA MINUNE

    A venit o doamnă de la Bucureşti aducând în dar Sfintei Paraschiva un covor persan mare şi frumos. Am întrebat-o ce înseamnă acest dar. Mi-a povestit că soţul ei, bărbat de 45 de ani, s-a îmbolnăvit. Cu tot progresul medicinii, doctorii nu găseau leac la boala lui şi i-au jspus să se pregătească de moarte, că are cancer, într-o zi vine la ei acasă un prieten evreu şi le spune că el pleacă la Iaşi şi îi sfătuieşte să-i dea bani şi pomelnic să ducă el la Sfânta Paraschiva. Şi l-au ascultat şi i-au dat. Peste două luni soţul ei s-a făcut sănătos fără nici un tratament şi, drept mulţumire, ea personal a adus acest covor la Sfânta Paraschiva.

    A NOUA MINUNE

    O femeie de la ţară, foarte disperată, a venit la Sfânta Paraschiva că i s-a furat vaca. A dat un pomelnic şi a plecat. Peste o săptămână a venit să-i mulţumească Sfintei Paraschiva, că a găsit vaca în al treilea sat.

    A ZECEA MINUNE

    Vine o mamă foarte necăjită la Sfânta Mitropolie şi-mi spune că are o fată cam leneşă şi putin credincioasa si ca are in fata bacalaureatul si admiterea în facultate. Am sfătuit-o să o aducă şi pe fată la Sfânta Paraschiva. Când a venit cu fata, am întrebat fata dacă ştie rugăciuni, mi-a răspuns că nu ştie nici o rugăciune. Am dus-o în faţa sfintei racle a Cuvioasei Paraschiva şi i-am zis să stea în genunchi să se roage cum ştie. Ea a spus sfintei că are frică de română şi ştie numai despre Eminescu. Exact aceasta a întrebat-o la bacalaureat şi fata a reuşit bine.Vine altă grijă şi mai grea: admiterea la facultate. Fetiţa vine de acuma singură la Biserică şi mai des. Iar în ziua examenului la admitere vine şi îi spune Sfintei Paraschiva că ea ştie la chimie mai bine oxigenul. Asta a întrebat-o şi a luat media şapte. Dar nu avea loc, pentru că au intrat cu cea mai mică medie de 7,50.
    Mama sa vine iarăşi cu lacrimi la Sfânta Paraschiva şi iarăşi sfânta o ajută. Au rămas patru copii fără locuri, însă unul din ei era băiatul unui şef mare al oraşului şi acesta face demersuri la Bucureşti şi se mai aprobă patru locuri, în care intră şi fetiţa în cauză. Aşa a ajutat-o cuvioasa să intre şi fetiţa ei şi de atunci fata şi mama vin foarte des la cuvioasa să-i mulţumească.

    A UNSPREZECEA MINUNE

    Într-o seară a venit la Sfânta Mitropolie o doamnă de 35 de ani, foarte agitată, emoţionată până la lacrimi. Plângea şi se închina la toate icoanele, dar mai ales la Cuvioasa Paraschiva. După ce s-a mai liniştit am întrebat-o ce are. Şi a zis că e foarte fericită şi a venit să-i mulţumească lui Dumnezeu şi Sfintei Paraschiva. Mi-a povestit: “Sunt funcţionară în Galaţi şi m-am hotărât să fac facultatea de germană, dar nu mă simţeam aşa bine pregătită, am vrut sa-mi încerc şansa, venind în drum spre Iaşi la examenul de admitere, m-am întâlnit pe tren cu o domnişoară care era în aceeaşi situaţie ca şi mine. Când am ajuns la Iaşi, eu i-am propus domnişoarei să mergem amândouă la Sfânta Paraschiva să-i cerem ajutorul. Domnişoara, foarte mândră, mi-a răspuns -că ea n-are nevoie de ajutorul nimănui, că este pregătită bine-.Eu totuşi am venit la Sfânta Paraschiva şi i-am cerut ajutorul şi mi l-a dat. La examen cea bine pregătită a picat şi eu am reuşit, iar acum am venit să-i mulţumesc Cuvioasei”.

    A DOUĂSPREZECEA MINUNE

    O doamnă din Bacău voia neapărat să se mute la Iaşi. Mulţi ani s-a chinuit cu această problemă, dar nu putea să reuşească. Şi atunci, după sfatul cuiva, a venit la Sfânta Paraschiva, s-a închinat şi a lăsat pomelnic. Au trecut câteva luni şi ea nu numai că a fost mutată la Iaşi, ci a căpătat şi locuinţă.

    A TREISPREZECEA MINUNE

    Două cumnate trăiau într-o casă, în buna înţelegere, într-o zi la una din ele au dispărut 200 de lei. Ea a reproşat cumnatei sale că aceea i-a luat, cea învinuită s-a jurat că nu ştie nimica, dar degeaba… Atunci a venit la Sfânta Paraschiva, a dat pomelnic în care s-a rugat ca Sfânta Paraschiva să arate cine este vinovat, ea sau cea care cleveteşte. După două săptămâni copilul de nouă ani al păgubaşei, jucându-se pe stradă, a fost omorât de o maşină. S-a adeverit că acuzaţia era nedreaptă, femeia care acuza era mincinoasă.

    A PATRUSPREZECEA MINUNE

    Pe ziua de 16 octombrie 1968 vine o mamă într-o stare de nebunie, ţipă, strigă, plânge, îşi rupe părul… Am intrebat-o ce are. Mi-a spus că e foarte vinovată faţă de Sfânta Paraschiva.
    În ziua hramului, Sfânta Paraschiva, 14 octombrie, ea s-a apucat să facă pregătiri pentru iarnă. Mama ei, o femeie bătrână şi credincioasă, îi spune: “Draga mea, să nu faci asta, căci astăzi este o mare sărbătoare - ziua Sfintei Paraschiva”.
    Ea îi răspunde: “în fiecare zi este câte un sfânt, dar eu n-am timp să-i prăznuiesc pe toţi”. La o oră după acesta discuţie, şi-a trimis fetiţa ei de nouă ani să cumpere ulei de la alimentară, dar, luându-se cu treaba, n-a observat că a trecut un ceas şi fetiţa nu mai vine. în cele din urmă, o vecină a venit şi i-a spus că fetiţa e dusă cu salvarea la spital, deoarece a dat peste ea un autobuz. Dar pocăinţa mamei a fost sinceră şi fetiţa s-a făcut sănătoasă, fără nici o complicaţie.

    A CINCISPREZECEA MINUNE

    În casa unui profesor universitar era o mare păgânătate. în ziua de 14 octombrie - hramul Sfintei Paraschiva - soţia profesorului i-a spus femeii din casă: “Astăzi să faci săpun”. Aceea, fiind creştină, i-a răspuns: “Eu nu fac asta, că e mare sărbătoare. Astăzi e Cuvioasa Paraschiva şi mă duc la Sfânta Mitropolie la slujbă”. Şi g-a dus la sfintele slujbe.
    Stăpâna, foarte supărată, s-a apucat singură să facă săpunul. A aşezat un cazan afară şi acolo a clocotit grăsimea cu soda caustică şi cu apa. Ea a intrat în casă, iar fetiţa ei unică, de 12 ani, fugea în jurul cazanului şi la un moment-dat, a căzut în el şi a murit imediat.

    A ŞAISPREZECEA MINUNE

    Fiica unei doctoriţe de aici din Iaşi a căzut la un examen şi era ameninţată să rămână repetentă. A venit mama ei la mine şi mi-a spus necazul ei, desigur rugându-se Sfintei Paraschiva cu lacrimi. Doctoriţa mi-a făcut mie mult bine. Am rugat-o şi eu pe Sfânta Paraschiva s-o ajute, s-o scoată din acest necaz spunându-i: “Tu ştii, Sfântă Paraschiva, cât de mult m-a ajutat doctoriţa pe mine, te rog ajut-o şi tu pe ea, că eu nu pot”. Noaptea am visat-o pe Sfânta Paraschiva, care mi-a spus: “Şi ce datoare sunt eu doctoriţei, dacă te-a ajutat pe tine? Dar hai să fie cum vrei tu!” Şi a continuat: “Eu îţi trimit pe fiul tău, care-i prieten cu profesorul fetei, să vorbească el cu profesorul s-o mai examineze o dată, iar eu o voi ajuta la examen”. Peste două zile a venit băiatul meu de la Bucureşti - nechemat -, a aranjat toate şi fata a luat examenul şi a trecut în anul trei.

    A ŞAPTESPREZECEA MINUNE

    O fată farmacistă foarte cuminte, având 32 de ani, tot voia să se căsătorească. Prin mine a dat rugăciuni la Sfânta Paraschiva şi la 1 ianuarie 1968 a făcut cunoştinţă cu un doctor văduv. Acela începe s-o curteze, dar ceva serios nu spunea. Apoi o lasă şi se duce la altele. Ea, disperată, tot vine şi mi se plânge, iar eu îi spun: “Să continuăm cu rugăciuni la Cuvioasa Paraschiva”.
    Şi într-o duminică, pe neaşteptate, vine doctorul la familia fetei şi o cere în căsătorie. Peste zece zile s-a făcut nunta şi sunt fericiţi.

    A OPTSPREZECEA MINUNE

    În anul 1968, prin luna martie, într-o dimineaţă, Părintele Stareţ loanichie din Sfânta Mitropolie se apropie de mine şi-mi spune, arătând spre o doamnă: “Vezi, doamna aceea a venit din Bulgaria şi nu ştie româneşte, matale ştii ruseşte, încearcă să vorbeşti ruseşte cu ea să vedem ce doreşte - dacă ştie şi ea ruseşte”, într-adevăr, doamna ştia ruseşte. S-a bucurat că poate să-şi spună durerea ei şi plângând mi-a povestit că are un singur băiat, care a ajuns la facultate în anul doi şi subit a înnebunit, dar într-o formă aşa de gravă că-1 ţine într-o cuşcă.
    Ea întotdeauna a fost credincioasă, în schimb soţul ei este un ateu şi întotdeauna îl blestema pe copilul lui şi înjura pe Dumnezeu. Ea mereu se ducea la biserică, rugându-se cu lacrimi pentru copilul ei. într-o noapte visează o femeie înaltă, îmbrăcată în negru, care-i spune: “Dacă vrei să fie sănătos copilul tău, să vii la mine”. Femeia n-a întrebat-o unde să meargă şi cine este aceea pe care a visat-o.
    Peste vreo două luni iarăşi visează aceeaşi femeie care-i spune acelaşi lucru ca prima dată. Atunci ea o întreabă: “Dar cine eşti şi unde să mă duc?”. Ea a răspuns: “Sunt Sfânta Paraschiva din Iaşi!”
    Doamna din Bulgaria locuia chiar în capitala ţării - Sofia. Imediat s-a dus la ambasadă şi, căpătând paşaportul, a venit la Sfânta Paraschiva. M-a întrebat ce să facă, cum s-o roage pe Sfânta Paraschiva pentru fiul ei? Am învăţat-o, a dat pomelnic pentru un an de zile, asta din proprie iniţiativă. Toată ziua nu s-a dezlipit de la sfânta raclă până seara, apoi a plecat.
    După un an a venit cu mama ei de 90 de ani să-i mulţumească Sfintei Paraschiva că băiatul ei s-a făcut complet sănătos şi continuă studiile la facultate.

    A NOUĂSPREZECEA MINUNE

    O femeie care a lucrat mulţi ani în Sfânta Mitropolie mi-a povestit că o durea un picior tare rău. Ea s-a rugat mereu la Sfânta Paraschiva să-i aline durerea, într-o noapte a visat pe Sfânta Paraschiva care s-a atins de piciorul ei şi i-a spus: “Acuma n-are să te mai doară”. Şi, într-adevăr, aşa a fost.

    A DOUĂZECEA MINUNE

    O femeie a venit la Sfânta Paraschiva cu rugăciuni pentru soţul ei care a fost condamnat la zece ani de închisoare. După doi ani s-a întors acasă. Ea a venit şi a mulţumit Cuvioasei Paraschiva.

    A DOUĂZECIŞIUNA MINUNE

    În duminica de 21 februarie a venit o femeie şi a întrebat cu ce poate ea mulţumi Sfintei Paraschiva pentru ajutorul primit. Avea o singură fată studentă, care a fost condamnată de doctori la moarte, găsindu-i-se cancer în sânge - leucemie. Dar mama sa a dat rugăciuni la Sfânta Paraschiva şi fiica ei s-a vindecat, este sănătoasă şi-şi continuă studiile. Am sfătuit-o să dea rugăciuni de mulţumire şi să vină şi ele cât de des la biserică să-i mulţumească Sfintei Paraschiva şi lui Dumnezeu pentru ajutorul primit.

    A DOUĂZECIŞIDOUA MINUNE

    Cu doi ani în urmă, într-o dimineaţă, a venit în Sfânta Mitropolie o doamnă bătrână şi a stat toată slujba lângă Sfânta Paraschiva. Apoi m-a rugat să-i dau adăpost să se odihnească, căci la noapte pleacă acasă. Am luat-o la mine. Mi-a povestit că e din Craiova, are un fiu membru al guvernului, dar nu vrea să ştie de ea că este săracă. De mult are dorinţa să vină să se închine Sfintei Paraschiva şi s-a rugat mult pentru aceasta, dar n-avea bani cu ce veni. într-o noapte visează pe Sfânta Paraschiva care-i spune: “Te voi ajuta să vii la mine”. A trecut o săptămână şi pe neaşteptate primeşte de la fiul său suma de cinci sute de lei şi cu banii aceştia imediat a venit la Sfânta Paraschiva să-i mulţumească că i-a împlinit dorinţa.

    A DOUĂZECIŞITREIA MINUNE

    O fată voia să dea la medicină. Vine la Sfânta Mitropolie foarte necăjită că toată vara nu s-a pregătit aşa cum trebuie şi îi e frică că nu va putea intra, căci din ce a învăţat nu poate ţine minte decât structura splinei. Eu o sfătuiesc să se ducă la racla Sfintei Paraschiva să se roage cum ştie şi ea îi va ajuta.
    Tânăra, stând în genunchi în faţa sfintei racle, spune: “Sfântă Paraschivo, nu sunt pregătită, ştiu bine numai splina”.
    La examen intră trei candidaţi. Li se dă cutia cu bileţele, trag primii doi bileţelele şi la urmă trage şi ea cu strângere de inimă, şi mare-i fu mirarea că-i vine pe bileţel splina. A ştiut perfect şi a luat zece.
    A doua zi a venit la Sfânta Mitropolie să-i mulţumească Cuvioasei Paraschiva. De la uşă a început să plângă şi să strige: “Cuvioasă, tu ai luat zece, tu ai ştiut, tu eşti studentă…, nu eu…”. Şi de atunci era nedespărţită de la Sfânta Mitropolie la toate slujbele. A terminat cu bine facultatea de medicină şi acum e medic în Iaşi.

    A DOUĂZECIŞIPATRA MINUNE

    În ultimul război mondial ostaşii români şi ruşi au povestit următoarele: Când frontul era în jurul laşului şi când ruşii porneau atac, apărea o femeie de statură uriaşă, oprindu-se între cele două tabere de duşmani, ostaşii se simţeau sleiţi de puteri şi nu puteau să mai lupte. Astfel oraşul Iaşi a fost scutit de mari distrugeri. Era Cuvioasa Paraschiva - ocrotitoarea.

    A DOUĂZECIŞICINCEA MINUNE

    Mi-a povestit Preotul Popovici Laurenţiu, care a luat parte la cele ce urmează: “în anul 1946 a fost mare foamete în Moldova. Nu plouase doi ani. Soborul de preoţi şi diaconi s-au pornit în pelerinaj cu sfintele moaşte ale Cuvioasei Paraschiva; ne-am oprit în satul Mogoşeşti şi am început Sfântul Maslu, eram în frunte cu episcopul-vicar Valeriu Moglan. La începutul Sfântului Maslu a venit o ploaie torenţială”.

    A DOUĂZECIŞIŞASEA MINUNE

    Tot părintele de mai sus povesteşte că a fost de rând la Cuvioasa Paraschiva şi citea acatistul sfintei la raclă, la picioarele sfintei. O femeie cerşetoare, făcându-se că se închină, a pus mâna pe banii care erau la sfânta în raclă. Dar a ţipat grozav, că mâna ei se încleştase şi nu putea să o scoată din sfânta raclă. S-au făcut rugăciuni pentru iertarea ei şi ea şi-a scos mâna, făgăduind că niciodată nu va mai fura bani, ori alte obiecte.

    A DOUĂZECIŞIŞAPTEA MINUNE

    A venit o femeie necăjită că soţul ei are pe faţă nişte bube care supurează şi-1 dor - toată faţa îi era cuprinsă de acestea. A încercat la mulţi doctori, cu diferite tratamente şi alifii, dar totul era în zadar, ba parcă după fiecare tratament se înfocau şi se extindeau mai tare. Atunci soţia lui a venit la Cuvioasa Paraschiva, a plâns, s-a rugat la cuvioasa şi a dat pomelnic. Cu o batistă curată ce avea la ea, a desfăcut-o şi a şters sfintele moaşte.
    Când a ajuns acasă, a pus batista pe faţa soţului şi i s-au mai potolit durerile, iar după o săptămână au dispărut bubele, în fiecare zi stătea câteva ore cu batista pe faţă. Soţia a venit şi a mulţumit Cuvioasei Paraschiva şi lui Dumnezeu şi a spus minunea.

    A DOUĂZECIŞIOPTA MINUNE

    În nordul Ardealului era un preot cu soţia şi doi copii, foarte credincioşi. Fiind un sat mic cu 120 de familii şi foarte sărac, cu o biserică de lemn, foarte dărăpănată, iarna nu se făcea foc deloc în ea, iar vara era mâncată toată pe dinafară de ciocănitori, încât în fiecare vară trebuia lipită pe dinafară cu pământ şi până toamna era din nou găurită de ciocănitori.
    Preotul şi credincioşii au făcut demersuri şi cereri la superiori să aprobe să facă biserică nouă, dar fiind sub regim comunist, nu le dădea voie. Era prin anul 1969.
    Atunci preotul s-a apucat de făcut biserica fără autorizaţie. Au ridicat-o din temelii, au acoperit-o cu tablă, au tencuit-o pe dinăuntru, dar nu mai aveau putere s-o termine. Atunci soţia preotului a venit la Cuvioasa Paraschiva, a plâns, s-a rugat, a lăsat pomelnic şi a cerut ajutorul cuvioasei şi la urmă mi-a spus mie ce necaz are.
    Eu ştiam o maică care avea ceva bani şi tot voia să facă o faptă bună, eventual să facă undeva o fântână, să fie pomană la cei morţi. Aşa se gândea dânsa, că toţi care vor bea apă din acea fântână vor zice o vorbă bună pentru cel ce a făcut-o. M-am dus la ea şi i-am zis: “Uite, a venit o preoteasă din Ardeal unde construiesc o biserică şi nu mai au putere s-o termine. Lasă fântâna şi dă banii la biserică că-i mai mare pomană”.Maica aşa a făcut - a dat o sumă mare de bani de au făcut iconostasul, electrificarea şi jumătate din pictură, apoi după câteva luni a mai dat o sumă de bani de au terminat pictura şi pavimentul pe jos. Acest lucru a însufleţit pe credincioşi şi au terminat Biserica. Banii aceştia i-a socotit direct de la Cuvioasa Paraschiva şi de la Maica Domnului.
    Drept mulţumire, preotul a pus pe pictori s-o picteze în biserică pe Cuvioasa Paraschiva şi pe Sfânta Muceniţă Sebastiana, al cărui nume îl purta maica milostivă. Aceasta a fost minunea Cuvioasei Paraschiva de la Iaşi.

    A DOUĂZECIŞINOUA MINUNE

    A venit preotul din Ardeal cu soţia la Iaşi să-i mulţumească Cuvioasei Paraschiva de ajutorul primit, că din greu impas i-a scos şi, drept răsplătire, Cuvioasa Paraschiva i-a încărcat cu multe daruri pentru sfânta biserică. Maica care a dat banii pentru pictură a mai dat un rând de veşminte preoţeşti. Preoţi şi credincioşi au pus bani şi au luat un potir şi cele necesare pentru slujit Sfânta Liturghie, au mai donat icoane, covoare şi alte lucruri necesare sfintei biserici. Tot o minune a Cuvioasei Paraschiva este şi împodobirea sfintei biserici(Biserica aceasta este în localitatea Bogata de Sus, judeţul Cluj, protopopiatul Dej, iar preotul se numeşte Ramba Gheorghe şi a stat acolo 15 ani.).

    Mi-a mai povestit părintele Laurenţiu Popovici că în tinereţea lui a văzut două minuni ale Cuvioasei Paraschiva:

    1) Într-un sat din apropierea laşului au apărut omizi care rodeau tot; atunci preotul satului şi credincioşii au cerut la Mitropolie să le-o dea pe cuvioasa, să o ducă în livezile lor, ca să-i scape de această nenorocire. Li s-a aprobat.

    Au mers cu sobor de preoţi şi credincioşi şi au pus-o pe Sfânta Paraschiva într-o grădină sub un copac, care nu mai avea frunze, ci numai omizi. In apropierea grădinii curgea o apă şi în partea cealaltă era şoseaua naţională. După ce au început rugăciunile toţi au văzut cum omizile coborau din copac şi mergeau la apă, se aruncau în apă şi mureau, iar altele mergeau pe şosea, se opreau acolo şi mureau strivite de maşini şi căruţe. Când s-a terminat Sfântul Maslu şi rugăciunile, nu mai era nici o omidă pe copac, şi nici în grădini. Le izgonise Cuvioasa Paraschiva.

    Au mai zăbovit vreo două ore de i-au adus mulţumire lui Dumnezeu şi Sfintei Cuvioase Paraschiva pentru minunea făcută.

    2) Prin anii 1950-1954 comuniştii au vrut s-o îngroape pe cuvioasa ca să nu-i mai deranjeze mulţimea de credincioşi care veneau să se închine zilnic.

    S-au sfătuit în secret, într-o dimineaţă au trimis nişte oameni să sape groapă în cimitir. Când au început să sape, cerul, care până atunci era senin şi însorit, s-a întunecat cu nişte nori mari şi negri, a început un vânt năprasnic, cu ploaie şi gheaţă cât oul de porumbel, cu tunete şi fulgere, de credeai că-i rade Domnul de pe faţa pământului. îngroziţi, oamenii au alergat cu mic cu mare la mitropolie să se roage Cuvioasei Paraschiva să mijlocească ea la Bunul Dumnezeu, ca să nu-i prăpădească. Au chemat preoţii, au tras clopotele şi au făcut cu toţii acatistul şi paraclisul cuvioasei şi alte rugăciuni către Domnul şi Maica Domnului, încât toată biserica era numai lacrimi şi suspine. S-au rugat până târziu. Furtuna s-a potolit. Intre timp au venit vreo 6 bărbaţi care au povestit mulţimii unde au fost şi ce au vrut să facă edilii oraşului fără ştirea preoţilor şi a mitropolitului, dar Cuvioasa Paraschiva le-a arătat că nu ei conduc Iaşul.

    Văzând minunea, mulţi s-au întors la Dumnezeu şi cu toţii au dat slavă lui Dumnezeu şi au mulţumit cuvioasei că a rămas în mijlocul lor, să le fie ajutătoare şi grabnic folositoare în necazuri.

    Multe, mari şi minunate minuni face Cuvioasa Paraschiva în fiecare zi, cine le poate număra? Acestea scrise de mine, păcătoasa, sunt numai o picătură din oceanul milostivirii sale către oameni. Ea ajută pe toţi care-o cheamă în ajutor şi aleargă la ea cu credinţă şi dragoste, nădejde şi smerenie.

    Sfântă Cuvioasă Maică Paraschiva, roagă-te lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră şi în această viaţă ajută-ne să trecem cu bine peste greutăţile şi ispitele zilnice. Amin.

    Bucură-te, Paraschivo, mult folositoare!

    Bucură-te, Mireasă, Pururea Fecioară, că Fiul Tău a înviat a treia zi din mormânt!

    Lăudat şi Preamărit să fie Dumnezeu întru sfinţii săi. Amin!

    Alte minuni ale Cuvioasei Paraschiva, povestite de credincioşi:

    După al II-lea război mondial, cam prin anul 1946, fiind secetă mare, la cererea credincioşilor s-a făcut procesiune cu rugăciuni şi deplasarea moaştelor Cuvioasei Paraschiva prin satele afectate. Convoiul cu sfintele moaşte, preoţi şi credincioşi cu prapori şi lumânări aprinse a pornit de la Iaşi spre nord, către Ştefăneşti, făcând popasuri şi rugăciuni în mai multe sate.

    Ajungând în satul Călăraşi, carul cu boi care ducea sfintele moaşte s-a oprit şi boii n-au mai putut fi urniţi din loc. Timp de două ore au făcut rugăciuni, neştiind care e cauza. După acest timp au văzut că din partea cealaltă de deal venea un alt convoi cu icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Botoşani, însoţit de preoţi şi mulţi credincioşi, făcând de asemenea rugăciuni pentru ploaie. Icoana Maicii Domnului venea din direcţia Botoşani-Ştefăneşti-Ilişeni-Bogdăneşti şi s-au întâlnit la Călăraşi. La întâlnirea celor două procesiuni s-au făcut rugăciuni şi Sfântul Maslu, iar apoi convoiul cu icoana Maicii Domnului şi-a continuat drumul spre sud.

    Deci Cuvioasa s-a oprit din smerenie, aşteptând pe Impărăteasa Cerului şi dându-i întâietate să treacă ea mai întâi, şi abia după aceea a pornit şi convoiul Cuvioasei spre nord.

    Ca şi în alte daţi când au fost scoase sfinte moaşte sau icoane făcătoare de minuni, Dumnezeu s-a milostivit şi a trimis ploi binecuvântate.

    în amintirea acestei minuni, credincioşii au ridicat o troiţă pe dealul de lângă satul Călăraşi, care poate fi văzută şi azi.

    Elena G. din Iaşi, la vârsta de 22 ani, fiind în Roman, a visat într-o noapte pe Sfânta Paraschiva în biserică, cu mai multă lume, unde parcă toţi aşteptau ca sfânta să se scoale şi să vorbească cu cineva, într-adevăr, sfânta s-a ridicat din raclă şi i s-a adresat astfel: “Fetiţo, tu eşti însărcinată, dar să nu te duci să avortezi, că apoi o să ai mari greutăţi în continuare şi o să mori. Dacă o să mă asculţi, o să naşti o fată frumoasă, deşteaptă şi milostivă şi o să-ţi meargă bine în continuare şi nu o să ai necazuri prea mari în viaţă”.

    Soţul o îndemna la avort, dar nişte rude o sfătuiau să nu facă aceasta. Acest vis l-a avut în noaptea dinainte de a se duce la doctor. A doua zi a plecat totuşi la doctor, dar cu oarecare frică şi nehotărâre. Ajungând la doctor, a luat-o frica pe sală când trebuia să intre şi s-a întors acasă. Apoi a născut o fetiţă de 4,5 kg, foarte frumoasă, care acum are 34 de ani şi este foarte inteligentă (ştie cinci limbi străine), deşteaptă şi cu adevărat milostivă şi credincioasă, încă de când era mică împărţea tot la săraci, iar acum este doctoriţă şi orice rugăciune care o face ea la Sfânta Paraschiva, în orice necaz ar fi, imediat este ascultată. Aşa a scăpat Sfânta Paraschiva pe această mamă de la moarte - ea însăşi fiind credincioasă de mică copilă - şi pe această fiică care este de folos celor din jur cu inteligenţa sa, cu mila de săraci şi cu celelalte fapte bune.

    Din “SUFERINTELE MAMEI BLONDINA - O MARTIRA A SIBERIEI” - EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA 2005

    PAROHIA SFINŢII ARHANGHELI-HUEDIN Comments off

  • ACATISTUL CUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA


    ACATISTUL CUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA
    ( 14 OCTOMBRIE )


    Rugaciunile incepatoare :

    In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
    Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

    Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
    Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

    Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

    Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

    Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

    Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

    Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.


    Condacele si Icoasele

    Condacul 1 :

    Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Icosul 1 :

    Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam :

    Bucura-te, inteleapta fecioara;
    Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
    Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
    Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
    Bucura-te, mangaierea oamenilor;
    Bucura-te, alinarea de suferinta;
    Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
    Bucura-te, intarirea credinciosilor;
    Bucura-te, liman lin si neinviforat;
    Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
    Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
    Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 2-lea :

    Asa Imparatul tuturor rasplateste biruintele. Asa mana proniei cea ne vazuta intareste neamul omenesc, imbratisand cu credinta cele de dinsa randuite spre mantuire. Pentru aceasta sa ne departam de nelegiuiri; pana cand vom petrece in pacate ? Doamne, intareste inimile noastre ca sa-Ti cantam in fapte bune cantarea cea ingereasca : Aliluia !

    Icosul al 2-lea :

    Preacinstita fecioara, catre tine am nazuit, catre tine care de multe ori si tu ai luat pe sfinti si pe ingeri in ajutor la pamantestile ispite; fii acum si pentru noi grabnic folositoare, caci te-ai invrednicit a intra inauntrul casei mirelui cu candela luminoasa, precum ne-a povatuit Mantuitorul Hristos, si primeste cantarea aceasta :

    Bucura-te, margaritar nepretuit al vistieriei noastre;
    Bucura-te, floare nevestejita a Bisericii lui Hristos;
    Bucura-te, temelie neclintita a crestinatatii;
    Bucura-te, a fecioarelor inzestratoare si rugatoare catre Maica lui Dumnezeu;
    Bucura-te, ascultatoare a preotilor cucernici;
    Bucura-te, grabnica ajutatoare a strainilor;
    Bucura-te, fierbinte mangaietoare a prigonitilor;
    Bucura-te, milostiva povatuitoare a v aduvelor;
    Bucura-te, invingatoarea dusmanilor;
    Bucura-te, izbavirea tuturor celor ce te cheama spre ajutor;
    Bucura-te, mare folositoare a sufletelor;
    Bucura-te, vindecatoarea de rani a trupurilor;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 3-lea :

    Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti, ca sa scapam din primejdie si sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

    Icosul al 3-lea :

    Epivata, vazand lauda pamantului ei, rasarind dintru ale sale, cu bucurie te-a intampinat, preacuvioasa, marturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care in urma ne-am invrednicit a dobindi moastele tale, cum vom putea indestul a propovadui minunile pe care le-ai facut, de nu cantam acestea:

    Bucura-te, luminatoarea Moldovei;
    Bucura-te, sprijinitoarea Epivatei;
    Bucura-te, invatatoarea parintilor tai;
    Bucura-te, ceea ce n-ai adunat averi pamintesti;
    Bucura-te, adunatoarea cerestilor daruri;
    Bucura-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
    Bucura-te, cinstitoarea hainei smereniei;
    Bucura-te, indreptatoarea mindriei;
    Bucura-te, cinstitoarea fecioriei;
    Bucura-te, sprijinitoarea batranilor;
    Bucura-te, osanditoarea dusmanilor;
    Bucura-te, miluitoarea saracilor;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 4-lea :

    Preacurata Fecioara Marie, Maica lui Dumnezeu, primeste si ale noastre datornice rugaciuni de la noi nevrednicii pe care prin mijlocitoarea noastra sfanta ti le aducem spre iertarea pacatelor si ne da noua pace si mare mila de la Fiul tau, Caruia Ii cantam neincetat : Aliluia !

    Icosul al 4-lea :

    Celei dupa vrednicie si cu credinta urmatoare a cuvantului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a primit darul vindecarilor si plata cereasca, prin glasul Mantuitorului zicand : sluga buna si credincioasa, intra intru bucuria Domnului tau, ii aducem cantarea aceasta :

    Bucura-te, samanta neratacita;
    Bucura-te, trup neobosit;
    Bucura-te, hrana duhovniceasca;
    Bucura-te, aur lamurit;
    Bucura-te, foc arzator plevilor;
    Bucura-te, pamant de indestulare;
    Bucura-te, rodul pocaintei;
    Bucura-te, alinarea relelor cugetari;
    Bucura-te, risipitoare de furtuni;
    Bucura-te, aducatoare de mana;
    Bucura-te, datatoare de mangaieri;
    Bucura-te, mijlocitoarea tuturor crestinilor catre Domnul;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 5-lea :

    Obositi de truda gandurilor lumesti ne-am desteptat acum noi, ticalosii, lacrimand, ca nu avem incotro intinde nadejdile dupa faptele noastre spre a ne linisti, nefacand nici un lucru vrednic de mantuire si temandu-ne de taiere ca smochinul neroditor, cadem inaintea ta plangand, Sfanta Paraschevo, si strigam : miluieste-ne, ca dimpreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu cantarea de mantuire : Aliluia !

    Icosul al 5-lea :

    Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasa, ca te-ai invrednicit a potoli prin nevointele tale zburdalnicia trupului si a dobindi mantuirea sufleteasca cu cinstea cea neluata de maini omenesti a cerestii mariri ? Sau cine nu te va ferici iarasi ca ai strabatut prin viteazul tau cuget impletiturile vicleanului cele amigitoare, si l-ai rusinat ? Pentru aceasta primeste urmatoarea cantare :

    Bucura-te, turnul biruintei;
    Bucura-te, usa mantuirii;
    Bucura-te, pavaza credintei;
    Bucura-te, locasul statorniciei;
    Bucura-te, chipul bunatatilor;
    Bucura-te, apararea cinstitei cruci;
    Bucura-te, inchinatoarea ei vrednica;
    Bucura-te, ca prin al ei ajutor ai fost izbanditoare;
    Bucura-te, ca printr-insa te-ai facut lui Hristos urmatoare;
    Bucura-te, a biruintei frumoasa stalpare;
    Bucura-te, invingatoare a stapanirii iadului;
    Bucura-te, mostenitoarea cerestii mangaieri;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare !

    Condacul al 6-lea :

    Dar cum vom canta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lauda marirea faptelor tale, noi nevrednicii ? Ca nici faptele, nici credinta nu ne apropie de preacinstitele tale lucrari; dar, marturisind slabiciunea noastra, ne rugam tie a ne ajuta si a mijloci catre Dumnezeu sa primeasca cantarea : Aliluia !

    Icosul al 6-lea :

    Ne-au cuprins acum dureri ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu asteptam, toti ne-au parasit deodata, pana si placerile ce odinioara ne desfatau acum se lupta cu noi; vai de ticalosia noastra, nu avem alta nadejde decit mila lui Dumnezeu si al tau ajutor sfant. Pentru aceasta ne rugam tie, grabeste a ne asculta, vindecandu-ne, ca sa cantam tie:

    Bucura-te, leacul durerii;
    Bucura-te, mana vindecarii;
    Bucura-te, casa ocrotirii;
    Bucura-te, raza mangaierii;
    Bucura-te, cortul indestularii;
    Bucura-te, roua fierbintelii; Bucura-te, mantuirea de boli;
    Bucura-te, scaparea celor inspaimantati;
    Bucura-te, izgonitoare de pagube;
    Bucura-te, privighetoare neadormita;
    Bucura-te, stea luminatoare;
    Bucura-te, scara izbavitoare;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 7-lea :

    Doamne, cerceteaza si vindeca pe robii tai cei cuprinsi de durere, zice preacuvioasa, rugandu-se neincetat, ca nu au reazem, nici mangaiere. Iar zilele grele sunt, si pentru ca ne-am mantuit, sa ne bucuram si sa cadem la Dumnezeu, pocaindu-ne si cantand : Aliluia !

    Icosul al 7-lea :

    Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude ca acestea :

    Bucura-te, mijlocitoarea celor gresiti;
    Bucura-te, folositoarea celor asupriti;
    Bucura-te, indreptatoarea judecatorilor rai;
    Bucura-te, doveditoarea celor clevetiti;
    Bucura-te, scaparea celor judecati si osanditi;
    Bucura-te, contenire a patimilor;
    Bucura-te, nesprijinitoarea celor ce cauti numai folosul lor;
    Bucura-te, neizbandire a mijlocitorilor celor vicleni;
    Bucura-te, domolire a celor puternici;
    Bucura-te, inlesnire a slabanogilor;
    Bucura-te, starpitoare a rautatilor;
    Bucura-te, izvoratoare a milostivirii;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 8-lea :

    Acestea graind, ne linistim, ne veselim si ne bucuram; salta sufletele noastre ca nu-si vor rade de noi vrajmasii nostri. Nu ne va parasi Dumnezeul nostru pana in sfarsit, pentru rugaciunile tale, preacuvioasa, ci trimitand mila Lui asupra poporului, precum este obisnuit, si noi, nevrednicii, ne vom impartasi cu el de ale Sale bunatati, cu care dimpreuna vom cinta lui Dumnezeu : Aliluia !

    Icosul al 8-lea :

    La toti vom spune minunile tale, in glas vom canta praznuirea ta, dupa datoria obstii care ti-aduce spre multumire : marire laudei tale, marire indelung-rabdarii cu care te-ai incununat, nevoindu-te prin credinta, marire faptei celei cu statornicie urmata dupa pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea graim catre tine:

    Bucura-te, mireasa duhovniceasca;
    Bucura-te, cununa adevarului;
    Bucura-te, toiagul biruintei;
    Bucura-te, marirea monahilor;
    Bucura-te, povatuitoare a obstii;
    Bucura-te, cinstitoare a cuvioaselor;
    Bucura-te, pazitoare a sihastrilor;
    Bucura-te, pomenitoare a veacurilor;
    Bucura-te, propovaduitoare a dreptei credinte;
    Bucura-te, surpatoare a eresurilor;
    Bucura-te, dobandirea slavei dumnezeiesti;
    Bucura-te, urmatoarea Cuvantului ceresc;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 9-lea :

    Pe sfanta folositoare celor ce sunt intru nevoi, toti cu bucurie sa o laudam, pe cinstita Parascheva, ca aceasta viata nestricacioasa a luat in veci; pentru aceasta marire a aflat, si darul de minuni, cu porunca lui Dumnezeu, cantand : Aliluia !

    Icosul al 9-lea :

    Rau-cugetatorii prin tine mustrati fiind, se inspaimanta vazand slava lui Dumnezeu, cea gatita omului departat de pacate, in tine luminand , vazand taina cea necuprinsa a chipului maririi, asupra ta cuvioasa, ca astazi straluceste aducand credinciosilor daruri de vindecari; pentru aceasta ei s-au rusinat pocaindu-se si noi ne-am veselit, cantandu-ti tie :

    Bucura-te, izbavitoarea noastra;
    Bucura-te, povatuitoare;
    Bucura-te, indreptatoare;
    Bucura-te, izgonitoare de rele;
    Bucura-te, aducatoare de bun miros;
    Bucura-te, otravitoarea jivinelor;
    Bucura-te, starpitoarea insectelor;
    Bucura-te, feritoarea de naluciri;
    Bucura-te, risipitoarea de grindina;
    Bucura-te, aducatoarea de ploi manoase;
    Bucura-te, imbelsugatoarea de roade bune;
    Bucura-te, veselitoarea plugarilor;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 10-lea :

    Niciodata nu vom inceta a vesti minunile tale, preacuvioasa, ca de n-ai fi stat tu, rugandu-te pentru tara aceasta pe care o pazesti cu preacuratele tale moaste, cine ne-ar fi izbavit din atatea primejdii, sau cine ne-ar fi usurat de bolile care au venit asupra noastra, pentru pacatele noastre cele multe? Deci dimpreuna cu tine cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

    Icosul al 10-lea :

    Zidurile casei parintilor tai n-au fost puternice, nici indestulatoare pentru a te opri de la marimea hotararii ce ai facut, fagaduindu-te a imbratisa viata monahiceasca; pentru aceasta si departandu-te de toata dezmierdarea si placerile lumesti, haina cea scumpa cu a cersetorului, venind de la biserica, ai schimbat-o, parasindu-ti parintii care te certau cu mustrari de la asemenea plecare. Deci cu smerenie dobandind cele preainalte, de la toti auzi:

    Bucura-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
    Bucura-te, crin rasadit in gradina cea de sus;
    Bucura-te, patul nevinovatiei;
    Bucura-te, scaunul domniilor;
    Bucura-te, sceptrul celor ce conduc;
    Bucura-te, ocrotitoare neobosita;
    Bucura-te, aparatoare neinfruntata;
    Bucura-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
    Bucura-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
    Bucura-te, intaritoare a celor ce ne slujesc;
    Bucura-te, luminatoare a celor ce ne mangaie;
    Bucura-te, impreuna-lucratoare cu cei ce ne hranesc;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 11-lea :

    Suntem plini de pacate, indurate Doamne, si greu se lupta sufletele noastre gandind la judecata, caci ce vom face noi pacatosii, napadindu-ne deodata neprevazutul sfarsit ? Mila cerem, Doamne, mila Hristoase al nostru, caci nu avem chip de indreptare; nu trece cu vederea rugaciunile noastre si pocainta, care in tot ceasul dupa pacate ne-a cuprins si primeste ca inchezasuitoare a bunei noastre vointe si a temerii de Tine, rugaciunea aceasta, pe langa care Ti-aducem mijlocitoare si pe maica noastra Parascheva, cantand cu dansa dimpreuna : Aliluia !

    Icosul al 11-lea :

    Multi pacatosi mai inainte de noi si-au dobandit mantuirea umilindu-se. Cum dar si noi ne vom departa de aceasta nadejde ? Catre tine insa nazuim, preacuvioasa maica, si nu vom fi rusinati, nedepartandu-te de noi ca de pacatosul acela care langa tine a fost inmormantat fara a i se cunoaste nevrednicia sa si pentru care ai cerut prin vedenie sa i se mute trupul cel stricat de langa moastele tale. Deci ne rugam primeste rugaciunile si lacrimile noastre, mijlocind iertarea pacatelor noastre pentru ca iti cantam:

    Bucura-te, smerenie inalta;
    Bucura-te, fecioara neintinata;
    Bucura-te, comoara nedesertata;
    Bucura-te, maica prealaudata;
    Bucura-te, mantuirea cea smerita;
    Bucura-te, lauda celor cinstiti;
    Bucura-te, mangaierea celor nenorociti;
    Bucura-te, povatuitoarea celor rataciti;
    Bucura-te, buna mea sfatuitoare;
    Bucura-te, preablanda indreptatoare;
    Bucura-te, sufleteasca veselitoare;
    Bucura-te, grabnica ajutatoare;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 12-lea :

    Nespusa este mangaierea noastra, privindu-te, cu noi petrecand, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis tarii acesteia; ca de ce boli am fost cuprinsi si nu ne-ai vindecat; in care scarbe si nu ne-ai bucurat; de cate ori lipsiti, prigoniti si in razboaie si tu ne-ai ajutat noua, in totul plinind cuvintul Mantuitorului din Evanghelia Sa ! Pentru aceasta cu smerenie dobandind dreapta cea preainalta la scaunul maririi, iti cantam tie : bucura-te ! si lui Dumnezeu lauda cea cereasca : Aliluia !

    Icosul al 12-lea :

    Izbiveste-ne pe noi, maica, de toati boala, de ciuma, de holera si de vraimasi; izbaveste-ne pe noi, maica, de lacuste, de gindaci si de toata rautatea; izbiveste-ne pe noi, maici, de foc, de grindina si de fulger; izbiveste-ne pe noi, maica, de chinul cel de veci si de ceasul osindirii si ne invredniceste a dobindi prin rugaciunile tale starea cea de-a dreapta in ziua judecatiF, prin mintuirea sufletelor noastre, ocrotindu-ne si hranindu-ne in pace pini la risuflarea cea mai de pe urmi, ca sa-ti eintam:

    Bucura-te, alauta duhovniceasca;
    Bucura-te, trambita apostoleasca;
    Bucura-te, faclie luminoasa;
    Bucura-te, raza cereasca;
    Bucura-te, nadejdea oamenilor;
    Bucura-te, izgonirea demonilor;
    Bucura-te, tamaduirea ranilor;
    Bucura-te, feritoarea de rautati;
    Bucura-te, aducatoarea de bunatati;
    Bucura-te, luminatoarea casnica a Moldovei;
    Bucura-te, izbavitoarea lui Vasile Voievod si a altor miluitori;
    Bucura-te, sprijinitoarea si a mea, a smeritului pacatos;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Condacul al 13-lea :

    ( acest condac se zice de trei ori )

    Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

    Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

    Ne inchinam lui Dumnezeu si cinstim sfantele tale moaste, Cuvioasa Maica Paraschevo, propovaduind cu marire si cantari toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastra mantuire am dobindit; bine primita fa rugaciunea noastra, sfanta, si grabeste totdeauna a ne ajuta ca sa cantam cu bucurie ispravile tale si slava lui Dumnezeu : Aliluia !

    Apoi se zice iarasi Icosul intai

    Ingerii din cer cu laude primind duhul tau cel fecioresc din pamintestile locasuri, de bucurie te-au incununat pentru vredniciile tale; caci femeiesc trup purtand si fire slabanoaga, ai stiut a birui toate puterile vrajmasilor prin buna intelepciune; pentru aceasta-ti cantam :

    Bucura-te, inteleapta fecioara;
    Bucura-te, porumbita cuvantatoare;
    Bucura-te, suflet ingeresc in trup fecioresc;
    Bucura-te, vrednica mijlocitoare catre Domnul;
    Bucura-te, mangaierea oamenilor;
    Bucura-te, alinarea de suferinta;
    Bucura-te, nadejdea noastra cea tare;
    Bucura-te, intarirea credinciosilor;
    Bucura-te, liman lin si neinviforat;
    Bucura-te, pilda bunei cucernicii;
    Bucura-te, luminarea celor nepriceputi;
    Bucura-te, scaparea celor deznadajduiti;
    Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    si Condacul intai

    Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinta ii aducem noi nevrednicii pacatosi pentru mijlocirile sale. Ca mari daruri ne-am invrednicit a dobandi, de la izvorul cel pururea curgator de bunatati al Mantuitorului nostru, si sa-i cantam : Bucura-te, Paraschevo, mult folositoare!

    Dupa aceea se citeste aceasta

    RUGACIUNE

    Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis si s-a facut toata faptura, nu intoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mania cea groaznica si infricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor noastre, ce in toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta le savarsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne ! Nu trece rugaciunea noastra a pacatosilor, nici ne rasplati noua dupa nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a castiga milostivirea prin sarguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un indurat mult-Milostiv.
    Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adincul inimilor, cu bucurie sa slavim preasfant numele Tau in veci. Amin.
    PAROHIA SFINŢII ARHANGHELI-HUEDIN Comments off

  • BISERICA HUEDIN

    Publicaţi postare


    (daţi click pe imagine pentru a mări)

    ****************************************



    ****************************************

    PAROHIA SFINŢII ARHANGHELI - HUEDIN


    Cartierul de locuinte Berceni-Sud, construit intre anii 1963-1985, fiind aproape lipsit de lacasuri de cult, preotii si enoriasii Parohiei “Constantin Brancoveanu” au dorit ridicarea unei biserici corespunzatoare unei populatii de marimea celei a unui oras.In zona Bd.Constantin Brancoveanu,parohia cu acelasi nume a folosit timp de 50 ani micul lacas din Str.Riul Mara nr.5,devenit treptat neincapator.Inca din anii 1970,preotii de atunci Nita Grigorescu si apoi Gheorghe Bejgu au solicitat construirea unei biserici in zona intersectiei Bd.Constantin Brancoveanu-Drumul Gazarului-Spitalul”M.S. Curie” sau in locul vechii biserici.Din anul 1991, preotul paroh Dutu Constantin; sprijinit de enoriasi si Primaria sectorului 4 a,reusit sa obtina terenul, aprobarile si primele fonduri pentru edificarea noii biserici cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril,precum si pentru turnul-clopotnita.Planurile au fost intocmite de arhitectul Voicu Florea, din Arhiepiscopia Bucurestilor. La 1 septembrie 1997 a fost sfintita fundatia bisericii in prezenta P.S.Episcop –Vicar Patriarhul Teodosie Snagoveanul si P.F.P. Patriarh Teoctist.Biserica orientata cu altarul spre Bd.Constantin Brancoveanu,dar putin retrasa de la aliniere, are dimensiunile in plan de 35x19m si o inaltime de 32m.Planul este in forma de cruce greaca inscrisa cu absida altarului circulara, simplu decrosata; nu are pridvor, in schimb are exonarex de mari dimensiuni.La intersectia celor doua bolti cilindrice-longitudinala si traversala se ridica turla Pantocrator; tamburul acesteia este poligonal,asezat pe o baza patrata,descarcata pe cei patru piloni centrali.Colturile exonarexului sunt ocupate de scara catre cafas si de un spatiu pentru baptisteriu;partea continua prin doua turnuri de plan patrat.Subsolul va fi folosit pentru toate anexele tehnice. In fata bisericii este prevazuta o terasa de acces,ridicata cu cateva trepte.A fost realizata incalzirea centrala cu gaze la calorifere.Turnul clopotnita situat pe strada Huedin anunta de departe maretia edificiului. Acesta a fost inceput in anul 1995 avand dimensiunea de 7x7metri.In plan are 7 nivele cu tot cu foisor si o inaltime in varf de 27 metri.La parterul turnului va fi infiintata o mica cantina sociala pentru nevoile enoriasilor aflati in dificultate iar la etajele superioare se vor gasi :cancelaria parohiala,biblioteca parohiei si spatii destinate pentru depozitarea arhivei parohiale si a obiectelor de cult.In prezent biserica se pregateste spre a fi pictata in tehnica “fresco” de catre pictorul Baluta Cezar.
    Preotii slujitori ai acestei biserici sunt: Antasiuc Nectarie Florentin, Alexe Stefan Tanior, Gherasim Stefan.

    *sursa: http://www.parohiasfintiiarhangheli.ro/



    ****************************************


    RUGACIUNEA ULTIMILOR STARŢI DE LA MĂNĂSTIREA OPTINA

    Doamne, daruieste-mi sa primesc cu liniste sufleteasca tot ce-mi va aduce ziua de azi.Invredniceste-ma sa ma dau intru totul Sfintei Voiei Tale.In tot ceasul astazi, povatuieste-ma si in toate ma sprijineste.Oricare vor fi vestile pe care le voi primi in timpul zilei, invata-ma sa le primesc cu sufletul linistit si intarit in credinta ca peste toate este Sfinta Voia Ta.In toate faptele si cuvintele mele, Tu calauzeste-mi simtirile.In toate intimplarile neasteptate, nu ma lasa sa uit ca totul vine de la Tine. Invata-ma sa fiu deschis si intelept cu fiecare din madularele familiei mele duhovnicesti, pe nimenea amarind, pe nimenea intristind. Doamne da-mi puterea sa port osteneala zilei de astazi si toate intimplarile din vremea ei. Calauzeste-mi voia si invata-ma sa ma rog, sa nadajduiesc, sa cred, sa iubesc, sa rabd si sa iert.

    AMIN

    ****************************************


    VIDEO PAROHIA SFINŢII ARHANGHELI-HUEDIN













    ****************************************


    DESPRE ACATIST

    Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
    Ele nu fac parte din randuiala celor sapte Laude si nici din celelalte slujbe ale sarbatorilor de peste an, ci se citesc la orice vreme, in afara ceasurilor de slujba ale Bisericii, la cererea credinciosilor si pentru feluritele lor nevoi. Se numesc acatiste (in greceste ahatistos), pentru ca in timpul lor nu stam jos in strane, ci in picioare sau in genunchi in fata icoanei sfantului spre care ne indreptam rugaciunile noastre.
    Acatistele sunt alcatuite din mai multe cantari de lauda si de rugaciune catre Mantuitorul, Sfanta Fecioara sau alti Sfinti. Aceste cantari poarta numele de condace si icoase. Fiecare icos se termina cu Bucura-te, mireasa, pururea fecioara (sau Bucura-te, sfinte… etc) si fiecare condac se termina cu Aliluia pe care il repeta strana.
    Cel mai vechi si mai insemnat si mai mult folosit dintre acatiste este Acatistul Maicii Domnului, sau al Bunei-Vestiri, compus din 25 de cantari de lauda catre Sfanta Fecioara. A fost alcatuit de Patriarhul Serghie al Constantinopolului (+386). Se citeste mai ales la Utrenia din Sambata a cincea a Postului Mare, adica la denia de Vineri seara. Randuiala lui o aflam in Ceaslov. Tot acolo mai aflam si alte acatiste, ca Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos si Acatistul Sfantului Nicolae. In Ceaslovul cel Mare si Acatistier se gasesc si alte acatiste pentru sarbatori mari si pentru sfintii cei mai insemnati, ca de pilda: Acatistul Sfintei Cruci, Acatistul Adormirii Maicii Domnului, Acatistul Sfantului Ioan Botezatorul, Acatistul Sfintilor Apostoli, Acatistul Sfantului Gheorghe, Acatistul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava s.a. In timp mai apropiat s-au alcatuit, dupa modelul acatistelor vechi, acatiste pentru mai toti sfintii, care sunt patroni sau hramuri de biserici, sau ale caror sfinte moaste le avem in tara, ca de pilda: Acatistul Sfintilor Ioachim si Ana, Acatistul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, Acatistul Sfintei Filofteia, Acatistul Sf. Pantelimon, Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi, Acatistul Prea Cuviosului Parintelui nostru Dimitrie cel Mare din Basarabi, Acatistul Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, al Sfantului Iosif de la Partos, al Sfintilor Marturisitori Visarion si Sofronie si al Mucenicului Oprea, al Sfintilor lerarhi lorest si Sava s.a.
    In bisericile de mir, slujba Acatistului se face de obicei in zilele de luni, miercuri si - mai ales - vineri seara, precum si in ajunul sarbatorilor sfintilor in a caror cinste e alcatuit Acatistul, fie inainte, fie dupa Vecernie. La manastiri se face dimineata, intre Utrenie si Ceasuri.
    La Acatist aducem: pomelnicul viilor, pentru care ne rugam, tamaie si untdelemn si le dam preotului. Acatistele se pot citi insa si acasa, de catre fiecare credincios.

    ****************************************


    DESPRE SFÂNTUL MASLU

    Sf. Maslu este o taina, din cele 7 taine ale bisericii noastre Ortodoxe. Taina aceasta se face de catre 7 preoti, 3 sau doi.
    Se face in zilele de post, miercurea si vinerea, sau in cele 4 posturi. La slujba aceasta pot lua parte bolnavi, neputinciosi si chiar cei care sunt sanatosi. Este bine ca participantii sanatosi sa fie persoane care se spovedesc regulat in toate cele 4 posturi. Sf. Maslu are puterea dumnezeiasca de a insanatosi pe cei bolnavi si puterea de a ierta pacatele si de aceea se recomanda si celor sanatosi, ca sa fie feriti de chinurile vremelnice si vesnice. Pentru bolnavi se recomanda 1,3,7,9 masluri, de la caz la caz. Iar despre banii la maslu, e bine sa-si plateasca fiecare datoria. Nu este mai bine primita slujba daca se aduna bani de la alti crestini, ci dimpotriva. Doar in cazul in care sunt bolnavi saraci nu e rau sa fie adunati bani pentru a plati pe slujitori.
    Din punct de vedere al harului pe care il are, si un singur preot poate savarsi Sfantul Maslu. Exista insa randuiala pastrata din traditie ca sa fie cel putin doi preoti la savarsirea acestei Sfinte Taine si este bine sa se pastreze aceasta traditie. Asa indica si cartea care contine randuiala acestei slujbe, Molitfelnicul.
    Din untdelemnul de la Sfantul Maslu si din faina Sfantul Maslu se fac turtele care se coc fara drojdie, nu se prajesc si se consuma dimineata, pe nemancate, deodata cu anafora. Din ulei se poate pune si in candela.
    La sfârsitul slujbei Sf. Maslu un moment în care cineva dintre credinciosi (de obicei cel mai bolnav) deschide Sf. Evanghelie, după care preotul o asează pe capul lui si citeste o rugăciune.
    la sfârsitul slujbei Sf. Maslu un moment în care cineva dintre credinciosi (de obicei cel mai bolnav) deschide Sf. Evanghelie, după care preotul o asează pe capul lui si citeste o rugăciune.
    Dumnezeu spune: "Eu nu vreau moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu". (Iezechiel 33;11). Sf. Maslu nu este o rugăciune pentru moarte, ci o Sfântă Taină, iar Sfintele Taine sunt slujbe spre folosul si ajutorul celor vii. „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îI va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui" (Iacov 5;13-15). Sf. Maslu este slujba pentru vindecare şi pentru iertarea păcatelor celor cărora li se face. Slujbe ale căror efect sa fie moartea celor cărora li se fac, nu exista în rânduiala Bisericii Ortodoxe. Această concepţie este deci greşită total.
    Daca persoana nu a mancat, poate lua anafura, agheasma mica, iar daca a mancat sa se unga cu ulei de la Sf. Maslu sau agheasma pe frunte, sa se afume cu tarnoseala (tarnoseala = bucatica de panza imbibata in ceara topita luata de la sfintirea unei biserici), sa aprinda tamaie.

    ****************************************


    DESPRE POMELNIC

    Pomelnicul este o bucata de hartie pe care sunt mentionate numele celor dragi, nume primite la Botez sau la calugarie. In pomelnic sunt trecuti atat cei vii, cat si cei adormiti.
    Numele acestora sunt pomenite de preot in diverse momente liturgice: la Proscomidie, la Sfanta Liturghie, la Litie, etc.
    Trebuie sa retinem ca pe un pomelnic nu trebuie sa trecem decat numele, nu si situatiile. Cu toate acestea, se intampla ca omul sa ceara sanatate, sprijin in casatorie, ajutor la examene, etc, ca si cand Dumnezeu nu cunoaste ce ii este de trebuinta omului.
    Uneori, din cauza ca nu locuim in Dumnezeu, ajungem sa vedem in El un prestator de servicii. Ii dam preotului pomelnicul si asteptam minuni. Uitam ca minunile nu se petrec stand in afara Sa, ci in unire cu El. Nici un timp nu este mai pretios decat cel petrecut cu preotul in a-i pomeni pe cei dragi. Cred ca cel mai dureros lucru e sa intri in Biserica, sa stii ca Hristos se jertfeste pentru tine, iar tu sa lasi un pomelnic ca sa te intorci in lume spre implinirea poftelor si a grijilor.
    Pe pomelnic nu trebuie trecute numele ale celor care traiesc necununati sau refuza sa primeasca invatatura si slujbele Bisericii.
    Pe pomelnic nu se pot trece niciodata mai intai sectarii, caci ei s-au rupt definitiv de Biserica lui Hristos. Pe acestia in veac nu-i poti trece in pomelnic. Ai doilea sunt sinucigasii, care si-au facut seama singuri; ori s-au inecat, ori s-au spanzurat, ori au murit din betie, au baut si au murit beti, ori au murit in duel, tot sinucigasi se socotesc.
    Pe urma nu se pun la slujbe cei ce traiesc necununati. In veacul veacului nu-i poti pune particica in Sfantul Potir, celui ce traieste in preacurvie !
    Insa nu trebuie sa-i judecam pe cei din jur sau sa facem un "clasament" sa vedem daca cineva "merita" sau nu sa fie scris si pe care "pozitie" ar trebui sa fie in rugaciunea noastra. Mantuitorul spune clar in pilda vamesului si a fariseului ca nu trebuie sa fim judecatorii aproapelui nostru.
    In primul rand facem pomelnice pentru a ne ruga lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celor pe care-i consideram apropiatii nostri. In cazurile in care stim sigur ca cineva s-a sinucis, deci i-a intors spatele lui Dumnezeu, atunci numele lui nu trebuie trecut in pomelnic. Biserica ne invata ca in aceste cazuri sa scriem la sfarsitul pomelnicului "cu tot neamul lor cel adormit" prin care sunt pomeniti, in corpore, rudele celor raposati.
    Sigur, se pot strecura greseli, unele pardonabile. Din greseala sa treci numele cuiva la vii si sa nu stii ca a murit intre timp. Sunt cazuri in care nu se stie exact daca a fost crima sau sinucidere sau daca cel care s-a sinucis era in toate facultatile mintale.
    Daca exista dubii in aceasta privinta este mai bine sa ne rugam pentru cel raposat, trecand numele lui in pomelnic. Dumnezeu chiar daca nu va usura starea lui, macar ne va rasplati pentru gandurile si credinta noastra.
    Sunt si unele "greseli" impardonabile. Exista o practica, straina de invatatura Bisericii Ortodoxe, de a trece la pomelnicul de morti pe cei pe care ii consideram dusmani, crezand ca astfel Dumnezeu ii va pedepsi. Chiar sunt unii care recurg la practici care tin mai mult de vrajitorie, aprinzand lumanarile invers s.a.
    Ce trebuie sa stim este ca Dumnezeu nu numai ca nu asculta astfel de "cereri", ci pedepseste pe cel care doreste moartea unui om. Religia crestina este religia iubirii si trebuie, obligatoriu, ascultata si pusa in practica invatatura Mantuitorului care spune sa ne iubim vrajmasii. Daca ii trecem in pomelnicul de vii si ne rugam ca ei sa se indrepte sau ca Dumnezeu sa le ierte pacatul, atunci rugaciunea noastra va fi ascultata si noi suntem feriti de a mai "castiga" un alt pacat.

    ****************************************


    CUVÂNT PENTRU SUFLET

    "Cei cari au fapte bune şi credinţă la Dumnezeu nu au se aseamănă cu trupurile cele moarte care sunt îmbrăcate cu haine bune şi înfăşurate cu giulgiuri, dar n’au simţirea bunătăţilor.Pentru că ce folos este omului cu faptele cele bune să fie îmbrăcat şi să aibă suflet mort şi nesimţitor, fără de credinţă. Faptele oare, nu se fac întru nădejde de răsplătire? Dar de vreme ce pe poruncitorul ostenelii nu-l ştii, pentru cine te osteneşti şi te trudeşti?Căci şi oamenii întâiu grijesc pentru viaţa lor şi mai pe urmă socotesc de hrana lor.Întru acest chip dar se cade să avem întâi nădejdea vieţii lui Hristos, şi apoi să ne hrănim întru bunele fapte, pentru că ceia ce nu se hrăneşte, nu poate să trăiască, aşişderea şi cela ce nu e viu, nu se poate hrăni.Aşa că, cela ce lucrează fără de credinţă şi dreptate, nu poate să trăiască, căci tâlharul crezând s’a îndreptat; iar şi fără de faptele credinţei, nu ne putem învrednici împărăţiei lui Dumnezeu.Drept aceia, nu zice că n’am luat vreme să mă pocăesc, că am trăit cu credinţă şi lenevindu-mă de faptele cele bune, m’am scăpat de pedeapsă.Mărturisitu-s’a şi Cornelie întru milostenii şi rugăciuni, dar pe Hristos nu-L cunoştea. Iar de vreme ce L-a văzut pre dânsul, Ochiul adevărului, adică Marele Judecător, cela ce ştie toate, Hristos, cu toate că bune erau faptele lui, iar credinţa neavând, pentru aceia erau moarte.Iar Domnul trimise înger către el, ca să laude întru fapte pe cela ce bine se ostenea şi să-l încunune cu credinţa.Şi zise către el îngerul: Cornelie, rugăciunile tale şi milosteniile tale s’au suit înaintea lui Dumnezeu; trimite la Iopi şi cheamă pe Simon, care se cheamă Petru şi dacă va veni îţi va spune cuvinte dumnezeeşti, pentru care cuvinte te vei pocăi şi tu şi toată casa ta.Pentru că încă nu avea mântuirea cu faptele cele bune, până ce n’au intrat la mijlocul faptelor credinţa.Ascultă şi o întâmplare a unui filosof elin, pe care l-a chemat un boier mare să-l ospăteze.Şi dacă a mers acolo filosoful, văzu cum strălucea tot palatul acelui boier, ca şi pe jos, pretutindenea, era cu aur şi unde era masa, era împodobită cu perne de fir. Atuncea zise filosoful către boierul acela: eu nu te laud întru aceasta, căci ai împodobit casa ta toată, dar aici n’ai numai oameni tineri chemaţi, ci ai şi bătrâni şi când vor vrea să scuipe n’au loc, fără numai în obrazu-ţi; căci numai obrazul îţi este gol, fără de aur.Vezi cum este omul acela, batjocorit de toţi oamenii, când cele din afară ale trupului împodobeşte, şi sufletul lui nu-l vede, fiind gol şi rănit de multe păcate, care muncă şi pedeapsă va primi.Pentru că de va pierde cineva bani omeneşti, va putea iarăşi să-i câştige şi să-i dea; aşişderea case, slugi, sau alte moşii de va pierde, poate să le mai câştige, iar sufletul de va pierde, alt suflet nu va mai putea câştiga; măcar să fii împărat a toată lumea.Şi de vei da lumea toată, nu vei putea să mai răscumperi sufletul.Dumnezeu a dat toate perechi firii noastre: doi ochi, două urechi, două mâini, două picioare, că de se va betegi o parte, cu cealaltă să avem mângâiere întru trebuinţa noastră.Iar sufletul numai unul ne-a dat, şi dacă îl vom pierde şi pre acela, cu ce vom trăi?Sufletul care se va prilesti (amăgi, înşela, minţi, păcăli, prosti) întru iubirea de arginţi şi întru iubirea banilor, nu va putea lesne să se isbăvească. Că precum pasărea care se prinde în vergele ce se pun cu vâsc, nu mai are scăpare, aşa este şi iubitorul de arginţi, sufletul odată căzând la necunoştinţa mântuirii lui, nicidecum nu mai poate veni din necunoştinţă la cunoştinţă, ci umblă rătăcit pretutindenea întru poftele cele dobitoceşti, până ce întru acea râpă a pierzării va surpa mântuirea lui.Că precum râmătorul, tăvălindu-se în noroi, se bucură, aşa şi sufletul, întru acea obişnuire afundându-se, niciodată nu cunoaşte greutatea mare a păcatelor.Şi precum pământul fără umezeală, niciodată nu răsare sămănături, întru acest chip şi în sufletul care nu este luminat de dumnezeiestile Scripturi, rod duhovnicesc niciodată nu răsare.Şi precum pământul, de nu se va semăna într’ânsul, răsare iarba nefolositoare, aşa şi sufletul, care nu socoteşte moartea, pururea pofteşte lucruri stricătoare şi rele.Şi precum fierbinţeala aduce sete la trup, aşa usucă pe suflet trufia şi dintru înălţarea firii vine la pofte rele.Şi cela ce se leneveşte a curăţi rana cea mică, dobândeşte multe rane şi putreziciuni, şi pre urmă moarte.Asemenea este şi la suflete, că cei ce nu se spovedesc de păcatele cele mici şi fac încontinuu, se nasc păcatele cele mai mari. Şi pentru aceia, timp pământesc a dat Dumnezeu nouă aici, ca să-l ridicăm către cer şi nu pentru trup, să pogorâm şi sufletul la pământ, şi de la pământ la iad.Mare ciudă! Cum toţi ne uităm la lucrurile cele trecătoare şi de cele viitoare şi vecinice nimeni nu gândim; numai spre dobândirile cele trupeşti ne nevoim pururea. Iar sufletele noastre le lăsăm de se ard într’o mare foamete duhovnicească; şi în toate zilele mii de răutăţi şi de rane ale păcatelor pătimim şi primejdii şi întristări şi pagube, şi boale, pentru care în tot chipul muncim, să tămăduim trupul, iar sufletul nu-l vedem, fiind necurăţit şi întinat, ca cu trupul cel muritor împreună, muncilor celor fără moarte să-l dăm.Drept aceia jeluesc şi plâng, multă necunoştinţă care au sufletele oamenilor.Eu aş vrea să găsesc un deal foarte înalt, să mă sui pre dânsul, să văd toate neamurile oamenilor; după acela aş vrea să am un glas foarte mare, care să se audă în toata lumea şi să strig cuvântul lui David care zice :‘O ! fii oamenilor, până când să fiţi cu inimile foarte îngreuiate?’‘Pentru ce iubiţi deşertarea (deşertăciunea) şi poftiţi minciuna?’Pentru că, cum nu este aceasta fără cuviinţă? Că la trupurile noastre când se întâmplă de se îmbolnăvesc, aducem doctori şi bani cheltuim, şi tot felul de chin suferim, până se scoate durerea şi scârba dintru noi; iar sufletul nostru, în toate zilele si în tot ceasul bolnav fiind şi surpat şi pierdut şi nici o mângâiere de la noi n’are.Pentru că nu zicem, că cel ce are rana va muri, ci cela ce nu se tămăduieşte, acela va muri; iar pe cela ce-l taie la rane sau îl ard, acela zicem, că mai mult merge spre sănătate.Nu doar că nu simţim durerea tăieturii şi arsurii, ci dela durere ne uităm la sănătate.Aşa şi pentru suflet, se cade să îngăduim pedeapsa de la cei ce ne bântuiesc şi ne chinuiesc pre noi, că cu aceasta va dobândi sufletul sănătate.Iar pre cei păcătoşi, care rămân nemunciţi şi nechinuiţi, să-i plângem şi să’i jelim; pentru că cela ce are nădejdi bune, şi nădăjduind şi grijuind pentru bunătăţile cele viitoare, de aici din această lume, au gustat bunătăţile Împăraţiei cerurilor, pentru că nici un bine nu întinereşte sufletul şi nu-l face aşa de luminat, ca nădejdea cea bună, a celor viitoare bunătăţi.Că cei mai mulţi oameni, la podoaba trupului, cu toată grija şi nevoinţa lor, sfârşesc avuţia lor; iar pe suflet îl părăsesc, flămând şi secetos de cuvântul lui Dumnezeu.Şi nici osteneală nu suferim, şi nici bani nu dăm, ci numai de am vrea să facem îndreptare sufletului, toată îndreptarea o vom face. Iar aceasta de nu o vom face, mare pedeapsă şi muncă vom avea, la munca cea de veci, precum şi cei ce sunt închişi, sunt în legături pururea trişti.Şi ce multă frică au în ziua aceea, cei ce vor sta înaintea uşii Judecătorului şi mai vârtos când vor auzi glasul Judecătorului, de frică se îneacă şi se fac ca nişte morţi…. Aşa se teme şi sufletul când va să se despartă de trup, ca fiind a merge la judecata cea înfricoşată şi negreşită a lui Hristos, pentru aceia îi este frică şi tremură şi se ispiteşte să fugă din mâinile îngerilor.De vreme ce atuncea, orice va fi luat de la cineva, sau a lăcomit, sau cumva a fost vrăjmaş, au cu drept, au cu strâmbul, sau alt rău va fi făcut, înaintea lui stau toţi pârâşii şi cu amar îl pedepsesc.Pentru aceia, a fost făcut sufletul nostru nemuritor, ca să fie şi trupul nemuritor, pentru ca să dobândim veşnicile bunătăţi.Iar de eşti la pământ prins ca cu nişte piroane, şi cerul este gata şi deschis ca să te primească, socoteşte cu gândul tău, câtă batjocorire, câtă necinste este, când Dumnezeu dăruieşte cele cereşti, şi tu nu voieşti, nici gândeşti şi alegi pământul, mai bun decât cerul, căruia să ne învrednicim toţi, cu darul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, căruia se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinăciunea în veci vecilor. Amin."
    (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, în Biblioteca „Apostolul” Nr. 20 din anul 1938, Editura Arhiepiscopiei Bucureştilor – secţia culturală, tălmăcit de Preotul Profesor Isaia A. Nicolescu, din Câmpulung Muscel)
    PAROHIA SFINŢII ARHANGHELI-HUEDIN Comments off
Newer Entries »
« Older Entries