• OSEA




    Capitolul 1

    1. Cuvântul Domnului, spus lui Osea, fiul lui Beeri, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, şi pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împăratul lui Israel.

    2. Întâia dată când a vorbit Domnul către Osea, Domnul a zis lui Osea: „Du-te, şi ia-ţi o nevastă curvă şi copii din curvie; căci ţara a săvârşit o mare curvie, părăsind pe Domnul!”

    3. El s-a dus, şi a luat pe Gomera, fiica lui Diblaim. Ea a zămislit şi i-a născut un fiu.

    4. Şi Domnul i-a zis: „Pune-i numele Izreel; căci peste puţină vreme, voi pedepsi casa lui Iehu, pentru sângele vărsat la Izreel, şi voi pune capăt domniei lui peste casa lui Israel.

    5. În ziua aceea, voi sfărâma arcul lui Israel în valea Izreel.”

    6. Ea a zămislit din nou, şi a născut o fată. Şi Domnul a zis lui Osea: „Pune-i numele Lo-Ruhama (Cea fără îndurare); căci nu voi mai avea milă de casa lui Israel, n-o voi mai ierta!

    7. Dar voi avea milă de casa lui Iuda, şi-i voi izbăvi prin Domnul, Dumnezeul lor; dar nu-i voi izbăvi nici prin arc, nici prin sabie, nici prin lupte, nici prin cai, nici prin călăreţi.”

    8. Ea a înţărcat pe Lo-Ruhama; apoi iar a zămislit şi a născut un fiu.

    9. Şi Domnul a zis: „Pune-i numele Lo-Ami (Nu-i poporul meu); căci voi nu sunteţi poporul Meu, şi Eu nu voi fi Dumnezeul vostru.”

    10. „Totuşi numărul copiilor lui Israel va fi ca nisipul mării, care nu se poate nici măsura, nici număra; şi de unde li se zicea: ,Nu sunteţi poporul Meu’, li se va zice: ,Copiii Dumnezeului Celui viu!”

    11. Atunci copiii lui Iuda şi copiii lui Israel se vor strânge la un loc, îşi vor pune o singură căpetenie, şi vor ieşi din ţară; căci mare va fi ziua lui Izreel.



    Capitolul 2

    1. Ziceţi fraţilor voştri: „Ami” (Poporul meu), şi surorilor voastre Ruhama (Cea îndurată)!”

    2. „Plângeţi-vă, plângeţi-vă împotriva mamei voastre! Căci nu este nevasta Mea, şi Eu nu sunt bărbatul ei! Să-şi depărteze curviile dinaintea ei, şi preacurviile de la ţâţele ei!

    3. Altfel, o dezbrac în pielea goală, cum era în ziua naşterii ei, o fac ca o pustie, ca un pământ uscat, şi o las să moară de sete!

    4. Nu voi avea milă de copiii ei, căci sunt copii din curvie.

    5. Mama lor a curvit; cea care i-a născut s-a necinstit; căci a zis: ,Voi alerga după ibovnicii mei, care îmi dau pâinea şi apa mea, lâna şi inul meu, untdelemnul şi băuturile mele!’

    6. De aceea iată, îi voi astupa drumul cu spini, i-l voi astupa cu un zid, ca să nu-şi mai afle cărările.

    7. Va alerga după ibovnicii ei, dar nu-i va ajunge; îi va căuta, dar nu-i va găsi. Apoi va zice: ,Hai să mă întorc iarăşi la bărbatul meu cel dintâi, căci eram mai fericită atunci decât acum!’

    8. N-a cunoscut că Eu îi dădeam grâul, mustul şi untdelemnul, şi au închinat slujbei lui Baal argintul şi aurul cel mult pe care i-l dădeam.

    9. De aceea Îmi voi lua iarăşi înapoi grâul la vremea lui, şi mustul la vremea lui, şi îmi voi ridica iarăşi de la ea lâna şi inul pe care i le dădusem ca să-i acopere goliciunea.

    10. Şi acum îi voi descoperi ruşinea înaintea ibovnicilor ei, şi nici unul n-o va scoate din mâna Mea.

    11. Voi face să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei, şi toate praznicele ei.

    12. Îi voi pustii şi viile şi smochinii, despre care zicea: ,Aceasta este plata pe care mi-au dat-o ibovnicii mei!’ Le voi preface într-o pădure, şi le vor mânca fiarele câmpului.

    13. O voi pedepsi pentru zilele când tămâia Baalilor, când se gătea cu veriga de nas, cu salba ei, şi alerga după ibovnicii ei, uitând de Mine, zice Domnul.”

    14. „De aceea iată, o voi ademeni şi o voi duce în pustie, şi-i voi vorbi pe placul inimii ei.

    15. Acolo, îi voi da iarăşi viile, şi valea Acor i-o voi preface într-o uşă de nădejde, şi acolo, va cânta ca în vremea tinereţii ei, şi ca în ziua când s-a suit din ţara Egiptului.

    16. În ziua aceea, zice Domnul, Îmi vei zice: ,Bărbatul meu!’ şi nu-Mi vei mai zice: ,Stăpânul meu!’

    17. Voi scoate din gura ei numele Baalilor, ca să nu mai fie pomeniţi pe nume.

    18. În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legământ cu fiarele câmpului, cu păsările cerului şi cu târâtoarele pământului, voi sfărâma din ţară arcul, sabia şi orice unealtă de război, şi-i voi face să locuiască în linişte.

    19. Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare;

    20. te voi logodi cu Mine prin credincioşie, şi vei cunoaşte pe Domnul!

    21. În ziua aceea, voi asculta, zice Domnul, voi asculta cerurile, şi ele vor asculta pământul;

    22. pământul va asculta grâul, mustul şi untdelemnul, şi acestea vor asculta pe Izreel.

    23. Îmi voi sădi pe Lo-Ruhama în ţară, şi-i voi da îndurare; voi zice lui Lo-Ami: ,Tu eşti poporul Meu!’ Şi el va răspunde: ,Dumnezeul meu!”



    Capitolul 3

    1. Domnul mi-a zis: „Du-te iarăşi, şi iubeşte o femeie iubită de un ibovnic, şi preacurvă; iubeşte-o cum iubeşte Domnul pe copiii lui Israel, care se îndreaptă spre alţi dumnezei şi care iubesc turtele de stafide!”

    2. Mi-am cumpărat-o cu cincisprezece sicli de argint, un omer de orz şi un letec de orz.

    3. Şi i-am zis: „Rămâi multă vreme numai a mea, nu te deda la curvie, nu mai fi a nici unui alt bărbat, şi voi fi şi eu la fel cu tine!”

    4. Căci copiii lui Israel vor rămâne multă vreme fără împărat, fără căpetenie, fără jertfă, fără chip de idol, fără efod, şi fără terafimi.

    5. După aceea, copiii lui Israel se vor întoarce, şi vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor, şi pe împăratul lor David; şi vor tresări la vederea Domnului şi a bunătăţii Lui, în vremurile de pe urmă.



    Capitolul 4

    1. Ascultaţi Cuvântul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii ţării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoştinţă de Dumnezeu în ţară.

    2. Fiecare jură strâmb şi minte, ucide, fură, şi prea curveşte; năpăstuieşte şi face omoruri după omoruri.

    3. De aceea, ţara se va jeli, toţi cei ce o locuiesc vor tânji, împreună cu fiarele câmpului şi păsările cerului; chiar şi peştii mării vor pieri.

    4. Dar nimeni să nu certe pe altul, nimeni să nu mustre pe altul, căci poporul tău este ca cei ce se ceartă cu preoţii.

    5. Te vei poticni ziua, proorocul se va poticni şi el împreună cu tine noaptea, şi pe mama ta o voi nimici.

    6. Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda, şi nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu pe copiii tăi!

    7. Cu cât s-au înmulţit, cu atât au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară.

    8. Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu, şi sunt lacomi de nelegiuirile lui.

    9. Dar şi preotului i se va întâmpla ca şi poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui, şi-i voi răsplăti după faptele lui.

    10. Vor mânca şi tot nu se vor sătura, vor curvi şi tot nu se vor înmulţi, pentru că au părăsit pe Domnul şi poruncile Lui.

    11. Curvia, vinul şi mustul iau minţile omului.

    12. Poporul Meu îşi întreabă lemnul lui, şi toiagul lui îi proroceşte; căci duhul curviei îi duce în rătăcire, şi sunt necredincioşi Dumnezeului lor.

    13. Aduc jertfe pe vârful munţilor, ard tămâie pe dealuri, sub stejari, plopi şi terebinţi, a căror umbră este plăcută. De aceea, fetele voastre curvesc, şi nurorile voastre sunt prea curve.

    14. Nu pot pedepsi pe fetele voastre pentru că sunt curve, nici pe nurorile voastre pentru că sunt preacurve, căci ei înşişi se duc la o parte cu nişte curve, şi jertfesc împreună cu desfrânatele din temple. Poporul fără minte aleargă spre pieire.

    15. Dacă tu curveşti, Israele, măcar Iuda să nu se facă vinovat. Nu vă duceţi măcar la Ghilgal, nu vă suiţi la Bet-Aven, şi nu juraţi zicând: „Viu este Domnul!”

    16. Pentru că Israel dă din picioare ca o mânzată neîmblânzită; şi să-l mai pască Domnul acum ca pe un miel în imaşuri întinse!

    17. Efraim s-a lipit de idoli: lasă-l în pace!

    18. Abia au încetat să bea, şi se dedau la curvie; cârmuitorii lor sunt lacomi, da, sunt lacomi după ruşine!

    19. Vântul îi va strânge cu aripile lui, şi vor fi daţi de ruşine cu altarele lor!



    Capitolul 5

    1. Ascultaţi lucrul acesta, preoţi! Ia aminte, casa lui Israel! Şi pleacă urechea, casa împăratului! Căci pe voi vă ameninţă judecata, pentru că aţi fost o cursă la Miţpa, şi un laţ întins pe Tabor!

    2. Necredincioşii se afundă în nelegiuire, dar voi avea Eu pedepse pentru toţi!

    3. Cunosc Eu doar pe Efraim, şi Israel nu-Mi este ascuns; ştiu că tu, Efraime, ai curvit, şi că Israel s-a spurcat.

    4. Faptele lor nu le îngăduie să se întoarcă la Dumnezeul lor, căci un duh de curvie este în inima lor, şi nu cunosc pe Domnul!

    5. Dar mândria lui Israel va fi martoră împotriva lui, şi Israel şi Efraim vor cădea prin nelegiuirea lor, şi Iuda va cădea şi el cu ei.

    6. Vor merge cu oile şi boii lor să caute pe Domnul, dar nu-L vor găsi nicidecum: căci S-a depărtat din mijlocul lor.

    7. Au fost necredincioşi Domnului, căci au născut copii din curvie; acum îi va înghiţi o lună nouă cu avuţiile lor.

    8. Sunaţi din trâmbiţă la Ghibea, sunaţi din trâmbiţă la Rama! Strigaţi la Bet-Aven! Iată-i pe urma ta, Beniamine!

    9. Efraim va fi pustiit în ziua pedepsei: ce vestesc Eu împotriva seminţiilor lui Israel, va veni negreşit!

    10. Căpeteniile lui Iuda sunt ca cei ce mută semnul de la hotare; ca apa Îmi voi vărsa mânia peste ei!

    11. Efraim este asuprit, zdrobit în judecată, căci a urmat învăţăturile care-i plăceau.

    12. Voi fi ca o molie pentru Efraim, ca o putreziciune (a dinţilor) pentru casa lui Iuda.

    13. Când îşi vede Efraim boala, şi Iuda rănile, Efraim aleargă în Asiria, şi trimite la împăratul Iareb, măcar că împăratul acesta nu poate nici să vă facă sănătoşi, nici să vă lecuiască rănile.

    14. Voi fi ca un leu pentru Efraim, şi ca un pui de leu pentru casa lui Iuda; Eu, da, Eu voi sfâşia, şi apoi voi pleca, voi lua, şi nimeni nu-Mi va răpi prada.

    15. Voi pleca, Mă voi întoarce în locuinţa Mea, până când vor mărturisi că sunt vinovaţi şi vor căuta Faţa Mea. Când vor fi în necaz, vor alerga la Mine.



    Capitolul 6

    1. „Veniţi, să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfâşiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.

    2. El ne va da iarăşi viaţa în două zile; a treia zi ne va scula, şi vom trăi înaintea Lui.

    3. Să cunoaştem, să căutăm să cunoaştem pe Domnul! Căci El se iveşte ca zorile dimineţii, şi va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primăvară, care udă pământul!” –

    4. Ce să-ţi fac, Efraime? Ce să-ţi fac, Iudo? Evlavia voastră este ca norul de dimineaţă, şi ca roua care trece curând.

    5. De aceea îi voi biciui prin prooroci, îi voi ucide prin cuvintele gurii Mele, şi judecăţile Mele vor străluci ca lumina!

    6. Căci bunătate voiesc, nu jertfe, şi cunoştinţă de Dumnezeu mai mult decât arderi de tot!

    7. Dar ei au călcat legământul, ca oricare om de rând; şi nu Mi-au fost credincioşi atunci.

    8. Galaadul este o cetate de nelegiuiţi, plină de urme de sânge!

    9. Ceata preoţilor este ca o ceată de tâlhari, care stă la pândă, săvârşind omoruri pe drumul Sihemului; da, se dedau la mişelii.

    10. În casa lui Israel am văzut lucruri grozave: acolo Efraim curveşte, Israel se spurcă.

    11. Şi ţie, Iudo, îţi este pregătit un seceriş, când voi aduce înapoi pe robii de război ai poporului Meu!



    Capitolul 7

    1. Când vreau să vindec pe Israel, atunci se descoperă nelegiuirea lui Efraim şi răutatea Samariei, căci lucrează cu vicleşug. Înăuntru vine hoţul, şi ceata de tâlhari jefuieşte afară.

    2. Şi nu se gândesc în inima lor că Eu îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi şi înconjoară, şi stau înaintea Mea!

    3. Ei înveselesc pe împărat cu răutatea lor, şi pe căpetenii cu minciunile lor.

    4. Toţi sunt preacurvari, ca un cuptor încălzit de brutar: şi brutarul încetează să mai aţâţe focul, de când a frământat plămădeala până s-a ridicat.

    5. În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mâna cu batjocoritorii.

    6. Le arde inima după curse ca un cuptor; toată noaptea le fumegă mânia, iar dimineaţa arde ca un foc aprins.

    7. Toţi ard ca un cuptor, şi îşi mănâncă judecătorii; toţi împăraţii lor cad; nici unul din ei nu Mă cheamă.

    8. Efraim se amestecă printre popoare, Efraim este o turtă, care n-a fost întoarsă.

    9. Nişte străini îi mănâncă puterea, şi el nu-şi dă seama, îl apucă bătrâneţea, şi el nu-şi dă seama.

    10. Măcar că mândria lui Israel mărturiseşte împotriva lui, tot nu se întorc la Domnul, Dumnezeul lor, şi tot nu-L caută, cu toate aceste pedepse!

    11. Ci Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul, şi aleargă în Asiria.

    12. Dar ori de câte ori se duc, Îmi voi întinde laţul peste ei, îi voi doborî ca pe păsările cerului; şi-i voi pedepsi cum le-am spus în adunarea lor.

    13. Vai de ei, pentru că fug de Mine! Pieirea vine peste ei, pentru că nu-Mi sunt credincioşi! Aş vrea să-i scap, dar ei spun minciuni împotriva Mea!

    14. Nu strigă către Mine din inimă, ci se bocesc în aşternutul lor; turbează după grâu şi must, şi se răzvrătesc împotriva Mea.

    15. I-am pedepsit, I-am întărit braţele, dar ei gândesc rău împotriva Mea.

    16. Se întorc, dar nu la Cel Prea Înalt; sunt ca un arc înşelător. Mai marii lor vor cădea ucişi de sabie, din pricina vorbirii lor îndrăzneţe, care-i va face de râs în ţara Egiptului.



    Capitolul 8

    1. Pune trâmbiţa în gură! Vrăjmaşul vine ca un vultur peste Casa Domnului! Căci au călcat legământul Meu, şi au păcătuit împotriva Legii Mele.

    2. Atunci vor striga către Mine: „Dumnezeule, noi Te cunoaştem, noi, Israel!” –

    3. Israel a lepădat binele cu scârbă; de aceea vrăjmaşul îi va urmări.

    4. Au pus împăraţi fără porunca Mea, şi căpetenii fără ştirea Mea; au făcut idoli din argintul şi aurul lor: de aceea vor fi nimiciţi.

    5. Viţelul tău este o scârbă, Samario! Mânia Mea s-a aprins împotriva lor! Până când nu vor voi ei să se ţină curaţi?

    6. Idolul acesta vine din Israel, un lucrător l-a făcut, şi nu este Dumnezeu. De aceea, viţelul Samariei va fi făcut bucăţi!

    7. Fiindcă au semănat vânt, vor secera furtună. Nu le va creşte un spic de grâu; ce va răsări, nu va da făină, şi dacă ar da, ar mânca-o străinii.

    8. Israel este nimicit! Acum ei au ajuns printre neamuri ca un vas fără preţ.

    9. Căci s-au dus în Asiria, ca un măgar sălbatic care umblă răzleţ. Efraim a dat daruri ca să aibă prieteni!

    10. Chiar dacă ei dau daruri neamurilor, tot îi voi apăsa, ca să înceteze pentru puţină vreme să mai ungă vreun împărat şi domni.

    11. Căci Efraim a zidit multe altare ca să păcătuiască, şi altarele acestea l-au făcut să cadă în păcat.

    12. Chiar dacă-i scriu toate poruncile Legii Mele, totuşi ele sunt privite ca ceva străin.

    13. Ei junghie vitele pe care Mi le aduc, şi carnea le-o mănâncă; de aceea Domnul nu le primeşte! Acum Domnul Îşi aduce aminte de nelegiuirea lor, şi le va pedepsi păcatele: se vor întoarce în Egipt!

    14. Căci Israel a uitat pe Cel ce l-a făcut, şi-a zidit palate, şi Iuda a înmulţit cetăţile întărite; de aceea voi trimite foc în cetăţile lor, şi le va mistui palatele.



    Capitolul 9

    1. Nu te bucura Israele, nu te înveseli, ca popoarele, pentru că ai curvit, părăsind pe Domnul, pentru că ai iubit o plată necurată în toate ariile cu grâu!

    2. Aria şi teascul nu-i vor hrăni, şi mustul le va lipsi.

    3. Nu vor rămâne în ţara Domnului; ci Efraim se va întoarce în Egipt, şi vor mânca în Asiria mâncăruri necurate.

    4. Nu vor aduce Domnului vin ca jertfă de băutură: căci nu-I vor fi plăcute. Pâinea lor le va fi ca o pâine de jale; toţi cei ce vor mânca din ea, se vor face necuraţi; căci pâinea lor va fi numai pentru ei, nu va intra în Casa Domnului!

    5. Ce veţi face în zilele de praznic, la sărbătorilor Domnului?

    6. Căci iată că ei pleacă din pricina pustiirii; Egiptul îi va aduna, Moful le va da morminte; ce au mai scump, argintul lor, va fi prada mărăcinilor, şi vor creşte spinii în corturile lor.

    7. Vin zilele pedepsei, vin zilele răsplătirii: Israel va vedea singur dacă proorocul este nebun, sau dacă omul insuflat aiurează. Şi aceasta din pricina mărimii nelegiuirilor şi răzvrătirilor tale.

    8. Efraim stă la pândă împotriva Dumnezeului meu, proorocului i se întind laţuri de păsări pe toate căile lui, îl vrăjmăşesc în Casa Dumnezeului său.

    9. S-au afundat în stricăciune, ca în zilele Ghibei; Domnul Îşi va aduce aminte de nelegiuirea lor, le va pedepsi păcatele.

    10. Am găsit pe Israel ca pe nişte struguri în pustie, am văzut pe părinţii voştri ca pe cele dintâi roade ale unui smochin, în primăvară; dar ei s-au dus la Baal-Peor, s-au pus în slujba idolului scârbos, şi au ajuns urâcioşi ca şi acela pe care îl iubeau.

    11. Slava lui Efraim va zbura ca o pasăre: nu mai este nici o naştere, nici o însărcinare, şi nici o zămislire!

    12. Chiar dacă îşi vor creşte copiii, îi voi lipsi de ei înainte ca să ajungă oameni mari; şi vai de ei, când Îmi voi întoarce privirile de la ei!

    13. Efraim, după cum văd, îşi dă copiii la pradă; şi Efraim îşi va duce singur copiii la cel ce-i va ucide! –

    14. Dă-le, Doamne!… Ce să le dai?… Dă-le un pântece, care să nască înainte de vreme şi ţâţe seci!…

    15. Toată răutatea lor este la Ghilgal; acolo M-am scârbit de ei. Din pricina răutăţii faptelor lor, îi voi izgoni din Casa Mea. Nu-i mai pot iubi, toate căpeteniile lor sunt nişte îndărătnici.

    16. Efraim este lovit, rădăcina i s-a uscat; nu mai dau rod; şi chiar dacă au copii, le voi omorî rodul iubit de ei. –

    17. Dumnezeul meu îi va lepăda, pentru că nu L-au ascultat: de aceea vor rătăci printre neamuri. –



    Capitolul 10

    1. Israel era o vie mănoasă, care făcea multe roade. Cu cât roadele sale erau mai multe, cu atât mai multe altare a zidit; cu cât îi propăşea ţara, cu atât înfrumuseţa stâlpii idoleşti.

    2. Inima lor este împărţită: de aceea vor fi pedepsiţi. Domnul le va surpa altarele, le va nimici stâlpii idoleşti.

    3. Şi curând vor zice: „N-avem un adevărat împărat, căci nu ne-am temut de Domnul; şi împăratul, pe care-l avem, ce ar putea face el pentru noi?”

    4. Ei rostesc vorbe deşarte, jurăminte mincinoase, când încheie un legământ: de aceea, pedeapsa va încolţi ca o buruiană otrăvitoare din brazdele câmpiei!

    5. Locuitorii Samariei, se vor uimi de viţeii din Bet-Aven; poporul va jeli pe idol, şi preoţii lui vor tremura pentru el, pentru slava lui, care va pieri din mijlocul lor.

    6. Da, el însuşi va fi dus în Asiria, ca dar împăratului Iareb. Ruşinea va cuprinde pe Efraim, şi lui Israel îi va fi ruşine de planurile sale.

    7. S-a dus Samaria şi împăratul ei, ca o ţăpligă pe faţa apelor.

    8. Înălţimile din Bet-Aven, unde a păcătuit Israel, vor fi nimicite; spini şi mărăcini vor creşte pe altarele lor. Şi vor zice munţilor: „Acoperiţi-ne!” Şi dealurilor: „Cădeţi peste noi!”

    9. Din zilele Ghibei ai păcătuit, Israele! Acolo au stat ei, ca războiul făcut împotriva celor răi să nu-i apuce la Ghibea.

    10. Îi voi pedepsi când voi vrea, şi se vor strânge popoare împotriva lor, când îi voi pedepsi pentru îndoita lor nelegiuire!

    11. Efraim este o mânzată învăţată la jug, căreia îi place să treiere grâul, şi i-am cruţat gâtul său cel frumos; dar acum voi înjuga pe Efraim, Iuda va ara şi Iacov îi va grăpa.

    12. Semănaţi potrivit cu neprihănirea şi veţi secera potrivit cu îndurarea. Desţeleniţi-vă un ogor nou! Este vremea să căutaţi pe Domnul, ca să vină şi să vă ploaie mântuire.

    13. Aţi arat răul, aţi secerat nelegiuirea, şi aţi mâncat rodul minciunii. Căci te-ai încrezut în carele tale de luptă, în numărul oamenilor tăi viteji.

    14. De aceea se va stârni o zarvă împotriva poporului tău, şi toate cetăţuile tale vor fi nimicite, cum a nimicit în luptă Şalman-Bet-Arbel, când mama a fost zdrobită împreună cu copiii ei.

    15. Iată ce vă va aduce Betel, din pricina răutăţii voastre peste măsură de mare. În revărsatul zorilor, se va isprăvi cu împăratul lui Israel!



    Capitolul 11

    1. Când era tânăr Israel, îl iubeam, şi am chemat pe fiul Meu din Egipt.

    2. Dar cu cât proorocii îi chemau, cu atât ei se depărtau: au adus jertfe Baalilor, şi tămâie chipurilor idoleşti.

    3. Şi totuşi Eu am învăţat pe Efraim să meargă, şi l-am ridicat în braţe; dar n-au văzut că Eu îi vindecam.

    4. I-am tras cu legături omeneşti, cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridică jugul de lângă gură. M-am plecat spre ei şi le-am dat de mâncare.

    5. Nu se vor mai întoarce în ţara Egiptului; dar Asirianul va fi împăratul lor, pentru că n-au voit să se întoarcă la Mine.

    6. Sabia va năvăli peste cetăţile lor, va nimici, va mânca pe sprijinitorii lor, din pricina planurilor pe care le-au făcut.

    7. Poporul Meu este pornit să se depărteze de Mine; şi dacă sunt chemaţi înapoi la Cel Prea Înalt, nici unul din ei nu caută să se ridice.

    8. „Cum să te dau Efraime? Cum să te predau Israele? Cum să-ţi fac ca Admei? Cum să te fac ca Ţeboimul? Mi se zbate inima în Mine, şi tot înăuntrul Mi se mişcă de milă!

    9. Nu voi lucra după mânia Mea aprinsă, nu voi mai nimici pe Efraim; căci Eu sunt Dumnezeu, nu un om. Eu sunt Sfântul în mijlocul tău, şi nu voi veni să prăpădesc.

    10. Ei vor urma pe Domnul, ca pe un leu care va răcni; căci El însuşi va răcni, şi copiii vor alerga tremurând de la apus.

    11. Vor alerga tremurând din Egipt, ca o pasăre, şi din ţara Asiriei, ca o porumbiţă. Şi-i voi face să locuiască în casele lor, zice Domnul.”

    12. Efraim mă înconjoară cu minciuni, şi casa lui Israel cu înşelătorii. Iuda este tot hoinar faţă de Dumnezeu, faţă de Cel Sfânt şi credincios.



    Capitolul 12

    1. Lui Efraim îi place vântul şi aleargă după vântul de răsărit; zilnic măreşte minciuna şi înşelătoria; face legământ cu Asiria, şi duc untdelemn în Egipt.

    2. Domnul este în ceartă şi cu Iuda, şi va pedepsi pe Iacov după purtarea lui: îi va răsplăti după faptele lui.

    3. Încă din pântecele mamei, a apucat Iacov pe fratele său de călcâi, şi în puterea lui, s-a luptat cu Dumnezeu.

    4. S-a luptat cu îngerul, şi a fost biruitor, a plâns şi s-a rugat de el. Iacov l-a întâlnit la Betel, şi acolo ne-a vorbit Dumnezeu.

    5. Domnul este Dumnezeul oştirilor; Numele Lui este Domnul.

    6. Tu dar, întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi iubirea, şi nădăjduieşte totdeauna în Dumnezeul tău.

    7. Efraim este un negustor care are în mână o cumpănă mincinoasă. Îi place să înşele.

    8. Şi Efraim zice: „Cu adevărat, m-am îmbogăţit, am făcut avere; şi în toată munca mea nu mi s-ar putea găsi nici o nelegiuire care să fie un păcat.”

    9. Şi totuşi, Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, din ţara Egiptului, şi până acum; Eu te voi face să locuieşti iarăşi în corturi, ca în zilele de sărbătoare!

    10. Eu am vorbit proorocilor, am dat o mulţime de vedenii, şi am spus pilde prin prooroci.

    11. Dacă Galaadul s-a dedat la slujba idolilor, Galaadiţii vor fi nimiciţi negreşit. Ei jertfesc boi în Ghilgal: de aceea, altarele lor vor ajunge nişte mormane de pietre, pe brazdele câmpiilor.

    12. Iacov a fugit odinioară în câmpia lui Aram, Israel a slujit pentru o femeie, şi pentru o femeie a păzit turmele.

    13. Dar, printr-un prooroc a scos Domnul pe Israel din Egipt, şi printr-un prooroc a fost păzit Israel.

    14. Efraim a mâniat rău pe Domnul: dar Domnul său va arunca asupra lui sângele pe care l-a vărsat, şi-i va răsplăti ocara, pe care I-a făcut-o.



    Capitolul 13

    1. Când vorbea Efraim, răspândea groaza în Israel. Dar cum a păcătuit cu Baal, a murit.

    2. Şi acum ei păcătuiesc într-una, îşi fac chipuri turnate din argintul lor, idoli născociţi de ei, lucrare făcută de meşteri. Acestora le vorbesc ei, şi jertfind oameni, sărută viţei!

    3. De aceea, vor fi ca norul de dimineaţă, ca roua care trece repede, ca pleava suflată de vânt din arie, ca fumul, care iese din horn.

    4. Dar Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, din ţara Egiptului încoace. Tu cunoşti că nu este alt Dumnezeu afară de Mine, şi nu este alt Mântuitor afară de Mine.

    5. Eu te-am cunoscut în pustie, într-un pământ fără apă.

    6. Dar când au dat de păşune, s-au săturat, şi când s-au săturat, inima li s-a umflat de mândrie; de aceea M-au uitat.

    7. Eu M-am făcut ca un leu pentru ei, şi-i pândesc ca un pardos pe drum.

    8. Mă năpustesc asupra lor, ca o ursoaică lipsită de puii ei, le sfâşii învelişul inimii; îi înghit pe dată ca un leu, şi fiarele câmpului îi vor face bucăţi.

    9. Pieirea ta, Israele, este că ai fost împotriva Mea, împotriva Celui ce te putea ajuta.

    10. Unde este împăratul tău, ca să te scape în toate cetăţile tale? Unde sunt judecătorii tăi, despre care ziceai: „Dă-mi un împărat şi domni?”

    11. Ţi-am dat un împărat în mânia Mea, şi ţi-l iau în urgia Mea!

    12. Nelegiuirea lui Efraim este strânsă, păcatul lui este păstrat.

    13. Îl vor apuca durerile naşterii; este un copil neînţelept, căci nu poate să nască la vremea sorocită!

    14. Îi voi răscumpăra din mâna locuinţei morţilor, îi voi izbăvi de la moarte. Moarte, unde îţi este ciuma? Locuinţă a morţilor, unde îţi este nimicirea? Căinţa este ascunsă de privirile Mele!

    15. Oricât de roditor ar fi Efraim în mijlocul fraţilor săi, tot va veni vântul de răsărit, se va stârni din pustie un vânt al Domnului, îi va usca izvoarele, şi-i va seca fântânile: va jefui vistieria de toate vasele ei de preţ.

    16. Samaria este pedepsită, pentru că s-a răzvrătit împotriva Dumnezeului ei. Vor cădea ucişi de sabie; pruncii lor vor fi zdrobiţi, şi vor spinteca pântecele femeilor lor însărcinate.



    Capitolul 14

    1. Întoarce-te, Israele, la Domnul, Dumnezeul tău! Căci ai căzut prin nelegiuirea ta.

    2. Aduceţi cu voi cuvinte de căinţă, şi întoarceţi-vă la Domnul. Spuneţi-I: „Iartă toate nelegiuirile, primeşte-ne cu bunăvoinţă, şi Îţi vom aduce, în loc de tauri, lauda buzelor noastre.

    3. Asirianul nu ne va scăpa, nu vrem să mai încălecăm pe cai, şi nu vrem să mai zicem lucrării mâinilor noastre: ,Dumnezeul nostru!’ Căci la Tine găseşte milă orfanul.”

    4. Le voi vindeca vătămarea adusă de neascultarea lor, îi voi iubi cu adevărat! Căci mânia Mea s-a abătut de la ei!

    5. Voi fi ca roua pentru Israel; el va înflori ca crinul, şi va da rădăcini ca Libanul.

    6. Ramurile lui se vor întinde; măreţia lui va fi ca a măslinului, şi miresmele lui ca ale Libanului.

    7. Iarăşi vor locui la umbra lui, iarăşi vor da viaţă grâului, vor înflori ca via, şi vor avea faima vinului din Liban.

    8. Ce mai are Efraim a face cu idolii? Îl voi asculta şi-l voi privi, voi fi pentru el ca un chiparos verde: de la Mine îţi vei primi rodul. –

    9. Cine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri! Cine este priceput, să le înţeleagă! Căci căile Domnului sunt drepte; şi cei drepţi umblă pe ele, dar cei răzvrătiţi cad pe ele.